FOCUS: Traficantul Ioan Clămparu, vizat de operaţiunea Interpol "Infra-Red"

Reprezentanţii Interpol au făcut un apel la public, luni, pentru a-i găsi pe infractorii vizaţi, lansând cea de-a doua etapă a unei operaţiuni internaţionale de căutare a delincvenţilor periculoşi.

Operaţiunea Interpol, supranumită Infra-Red, a dus deja la arestarea a peste o sută de persoane în toată lumea.

Anchetatorii vizează 29 de ţări şi 450 de persoane suspectate de infracţiuni precum crime, pedofilie sau trafic de droguri.

"Operaţiunea a avut succes în localizarea şi arestarea unui număr mare de suspecţi, dar acum am rămas cu cazurile despre care nu avem informaţii noi privind ascunzătorile, motiv pentru care cerem ajutorul publicului. Este mai probabil ca cineva să-i recunoască pe unii din fugari pe o reţea de socializare sau un chat room, decât să-i vadă mergând pe stradă, însă în orice caz, îi rugăm pe oameni să ne transmită informaţii", a spus Martin Cox de la Interpol.

Cox a precizat că, deşi unii fugari au impresia că au scăpat şi că nu mai sunt căutaţi, lucrurile nu stau aşa niciodată, iar operaţiunea Infra-Red demonstrează acest lucru.

Astfel, britanicul Daren Elarmo (40 de ani) figurează printre cei mai căutaţi 26 de fugari urmăriţi de Interpol.

Elarmo, cunoscut drept "Jones", a fost dat în urmărire de autorităţile americane, într-o investigaţie privind racolarea a doi băieţi, care ar fi fost răpiţi de suspect, pe o reţea de socializare, între 2005 şi 2008.

Poliţiştii au stabilit că pilotul a vizitat Marea Britanie anul trecut, însă el s-ar afla, în prezent, în Spania, posibil într-o comunitate de expaţi.

Totodată, Interpol îl caută pe polonezul Marcin Balcewicz (29 de ani), acuzat de omucidere.

Pe listă figurează şi Jason Holland (42 de ani), cu dublă cetăţenie sud-africană şi britanică, implicat într-o fraudă substanţială în Africa de Sud, privind compania minieră Sentula.

În plus, ofiţerii îl caută şi pe britanicul Christopher More (32 de ani), pentru crimă şi sechestrare, infracţiuni comise în 2003.

Românul Ioan Clămparu - considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri mafioţi - se află şi el pe lista celor mai căutaţi 26 de infractori, fiind bănuit că ar avea legături cu cluburi şi hoteluri din Marea Britanie.

Conform anunţului Interpol, însoţit de o fotografie a lui Clămparu, acesta este căutat de autorităţile române pentru constituirea unei reţele de trafic de persoane, care a obligat peste o sută de femei să se prostitueze în Spania. Poliţia crede că el are legături cu cluburi de noapte şi hoteluri din Marea Britanie şi Irlanda.

În ianuarie 2006, cazul Clămparu a fost dat de preşedintele României, Traian Băsescu, drept exemplul de eşec în combaterea criminalităţii.

Băsescu susţinea că în cazul Clămparu trei state europene au atenţionat asupra deficienţelor de colaborare în domeniul combaterii criminalităţii transfrontaliere. "Lucrăm în echipă pe criminalitate transfrontalieră - cazul de care vă spun implică patru ţări. Se procedează la arestarea simultană a infractorilor şi voi îi puneţi în libertate. Aţi stricat toată operaţiunea în cele patru ţări!", afirma preşedintele Băsescu, la o şedinţă a Consiliului Superior al Magistraturii, din 11 ianuarie 2006.

Grupul condus de Ioan Clămparu, considerat a fi unul din cei mai periculoşi lideri mafioţi, a strâns, din activităţi de crimă organizată, sume totalizînd milioane de dolari, bani folosiţi şi pentru a determina stoparea amplei anchete declanşate împotriva grupurilor de crimă organizată, se arăta în rechizitoriul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată (DIICOT) - din cadrul Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Ioan Clămparu este acuzat de iniţiere şi constituire a unui grup criminal organizat în scopul comiterii unor infracţiuni grave - una dintre cele mai grave infracţiuni prevăzute de legislaţia română - şi de proxenetism.

Membri ai filierei conduse de Clămparu au fost prinşi şi arestaţi în România, Spania, Italia şi Cehia, în vreme ce infractorul este dat în urmărire internaţională din martie 2003.

Fostul procurorul general al României, Ilie Botoş, îl indica pe Ioan Clămparu drept lider al unei reţele de crimă organizată pe relaţia Spania. El susţinea că Ioan Clămparu are legătură cu gruparea condusă de fraţii Vasile şi Ion Balint (zişi Sile şi Nuţu Cămătaru) şi, respectiv, cu Silviu Dudiţă (Fluturică) - arestaţi pentru mai multe infracţiuni cu violenţă.

Tribunalul Sibiu a pronunţat, în 20 iunie 2008, o sentinţă de condamnare a opt inculpaţi - membri ai clanului condus de Ioan Clămparu - pentru comiterea în principal a unor infracţiuni de trafic de persoane, constituire, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat având drept scop comiterea de infracţiuni grave, proxenetism, spălare de bani, la pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 ani şi 9 ani şi 6 luni.

Pedepsele au fost majorate la Curtea de Apel Alba Iulia, aceastea variind între 5 şi 13 ani.

Ioan Clămparu a primit o pedeapsă de 13 ani de detenţie, el fiind dat în urmărire de poliţiştii români.

Ministerul Public susţinea că reţeaua de traficanţi de persoane condusă de Clămparu a fost prima de acest gen anihilată de anchetatorii români, ea fiind cu adevărat complexă, cu caracter de filieră, cu o structură şi o diviziune a muncii foarte bine stabilite. Reţeaua acoperea mai multe judeţe din ţară - de unde erau racolate victimele, dar şi mai multe ţări din vestul Europei, precum Spania, Olanda şi Germania.

Pentru anihilarea reţelei, anchetatorii români au făcut cercetări timp de 14 luni, perioadă în care au colaborat cu autorităţile din statele în care operau traficanţi, cu alte structuri ale Ministerului Administraţie şi Internelor şi cu centrul SECI. Pentru prinderea membrilor reţelei, peste 150 de poliţişti au acţionat simultan în mai multe judeţe din ţară, pentru operativitate şi transportul rapid al membrilor reţelei la Parchet şi instanţă fiind folosite şi elicoptere, susţin anchetatorii.

Dintr-o informare a Ambasadei române din capitala spaniolă, depusă la dosarul lui Clămparu în mai 2005, se arăta că acesta lucra, în 2004, la o firmă din Madrid pentru 350 de euro pe lună şi locuia în Spania, alături de complici şi gărzi înarmate. Potrivit notei informative de atunci, "Ioan Clămparu locuia cu Nicu Tănase şi gărzi înarmate" şi "are zilnic întâlniri cu diferiţi proxeneţi sau infractori români, de la care încasează procente din sumele obţinute de aceştia".

Fostul ataşat al Ministerului român de Interne la Madrid comunica autorităţilor române, la începutul lui 2004, că autorităţile spaniole "sunt de acord ca Ioan Clămparu şi prostituatele ce vor fi identificate să fie expulzaţi în România, dacă o cer autorităţile de la Bucureşti".

Cu toate acestea, la jumătatea lui octombrie 2004, surse judiciare declarau că Ioan Clămparu nu era localizat de Interpol, care ar fi trebuit să pună în executare mandatul de arestare preventivă emis de magistraţii bucureşteni.

Un oficial al Direcţiei Generale de Combatere a Cimei Organizate şi Antidrog a Inspectoratului General al Poliţiei Române, afirma, în noiembrie 2004, că poliţiştii români speră ca el să fie încă în Spania, ascuns în puternica comunitate de români de acolo.

Ulterior, ataşatul MAI a fost mutat în Italia, iar cazul Clămparu a fost deferit justiţiei, traficantul fiind judecat "în lipsă", întrucât nu a fost de găsit.

(Material realizat de Ioana Burtea, eveniment@mediafax.ro).