Băsescu: Este clar că există un consens că ţara trebuie reorganizată administrativ. Vezi declaraţiile preşedintelui despre referendumul Capitalei şi aderarea la Schengen

Declaraţiile preşedintelui:

• Eu cred că reorganizarea trebuie să se producă în etape. Din '90 până acum s-au făcut mii de legi. Legea împărţirii administrative a României este din 1968. Interesant este că în 21 de ani de la revoluţie legea nu a fost amendată în conţinutul ei. Procesul nu este unul simplu. Eu propun partidelor politice să ajungem la un stadiu de implementare a noii organizări teritoriale până la alegerile din 2012. Cred că până în 2012 se pot face toate cele necesare astfel încât alegerile să fie legitime, să creeze o administraţie locală mai suplă şi mai eficientă, urmând ca procesele să continue.

  ULTIMELE ȘTIRI

  • Adrian Sârbu: Creșterea PIB înseamnă creșterea bogăției tale. În România există oportunități. Fii vesel, pentru că economia crește și bazată pe nivelul tău de bună dispoziție și de gândire pozitivă

  • Adrian Sârbu: Creşterea PIB înseamnă creşterea bogăţiei tale. În România există oportunităţi. Fii vesel, pentru că economia creşte şi bazată pe nivelul tău de bună dispoziţie şi de gândire pozitivă

  • Compania coreeană Hanwha vrea să înfiinţeze în România un hub industrial pentru Europa

  • Britanicii cer ca ţinta NATO pentru cheltuieli să crească din cauza lumii mai periculoase

  ---

  Vezi mai multe articole din categoria politic

• Eu am vrut să am doar o consultare cu administraţia Bucureştiului. Observaţia hazlie referitoare la referendum este că a fost iniţiat de alianţa USL. Pe urmă n-au avut forţă să-şi impună întrebările şi majoritatea le-a impus. Dar această combinaţie nu ducea la atingerea unui obiectiv, ci a fost o dispută politică în care trebuiau antrenaţi şi bucureştenii.

• Guvernul va decide dacă îşi va asuma răspunderea pe reorganizarea administrativă. În 41 de judeţe avem mulţi funcţionari, cheltuieli uriaşe, birocraţie uriaşă. Oricine ar face o socoteală elementară ar constata că economiile ar însemna sume uriaşe care ar putea fi orientate către altceva. Criza a arătat că statele au două mari vulnerabilităţi: costurile uriaşe cu funcţionarea statului şi demagogia politică ce a dus la sisteme de protecţie socială exagerate şi din punct de vedere al beneficiarilor şi din punct de vedere al resurselor statelor. Cine nu învaţă din criză că trebuie să îşi reducă cheltuielile de funcţionare a statului şi că programele sociale trebuie orientate către cei care au cu adevărat nevoie greşeşte.

• Salut faptul că toţi europarlamentarii români au votat în favoarea intrării României în Schengen. Cel puţin în PE reuşim să fim solidari cu privire la interesul naţional. Ne menţinem obiectivul de acces în 2011.

• Deşi una dintre problemele majore pe care le avem este un nou CSM, Senatul a reuşit o performanţă împotriva intereselor României. A desemnat o persoană din partea societăţii civile care este incompatibilă ANI. Cred că ar trebui să ne ridicăm deasupra intereslor de partid şi să privim către interesul naţional.

• Oficial respingem adăugarea de condiţii la acces în Schengen. Obligaţia era pur tehnică pentru acces. Nu putem să nu recunoaştem dificultăţile, deficienţele pe care justiţia românească încă le are: termenele lungi de judecată, tergiversarea dosarelor la ÎCCJ, sunt foarte multe dosare în care judecătorii refuză să ia notă de faptul că au cadrul legal pentru a respinge jocurile avocaţilor care introduc excepţii la fiecare termen. Avem o mare vulnerabilitate din acest punct de vedere. Niciodată justiţia vreunui stat al UE n-a făcut atâta rău ţării pentru care lucrează cât a făcut justiţia română.

• Referitor la accesul în Schengen: Am observat plăcerea presei pentru amânare. Se mizează pe lipsa de informare a populaţiei. Realitatea este că nu se putea lua nicio decizie până când şi Bulgaria şi-a terminat raportul. Ieri s-a constatat îndeplinirea condiţiilor tehnice de România şi Bulgaria şi cel mai important lucru este stabilirea faptului că la consiliul JAI din septembrie se va adopta un calendar. Din declaraţiile politice am înţeles un lucru legat de opţiunile unora dintre ţări, că este determinantă calitatea raportului de ţară pe mecanismul de cooperare şi verificare care o să apară în luna iunie.

• Cei care doresc să protejeze clientela politică uită să spună că principalul obiectiv al reorganizării administrative este debirocratizarea României, descentralizarea activităţilor care acum sunt la judeţ, crearea unor condiţii pentru a se dezvolta proiecte de dezvoltare regională într-o ordine şi nu pentru satisfacerea nevoilor politice. De ce n-am pune reorganizarea administrativă în numele debirocratizării sau în numele dezvoltării regionale optime şi nu a abordării pe spaţii mici dominate de interese mărunte?

• Este esenţial ca aceste două lucruri (revizuirea constituţiei şi reorganizarea administrativă a ţării) să nu fie tratate din interese politice, de a proteja clientela politică, să nu fie tratate prin minciună publică.

• S-a creat o bună oportunitate pentru iniţierea unui raport putere-opoziţie care să ducă la o soluţie comună. Cred că putem iniţia acest dialog înainte de vacanţa parlamentară şi voi face o invitaţie partidelor.

• Unii au o viziune cu privire la împărţirea în 8 regiuni, alţii 9 la 12 regiuni, alţii 16 regiuni. Este clar că există un consens că ţara trebuie reorganizată administrativ.

• Unul din liderii opoziţiei a propus s-o facem prin lege. Este clar că există şi puncte de vedere comune. Nu cred că cineva ar fi înpotriva soluţiilor care vizează flexibilizarea Constituţiei pentru confiscarea averilor ilicite. Nu Constituţia trebuie să îi apere pe hoţi.

• Unele propuneri ale Constituţiei au fost bine primite, altele au fost foarte rău primite în special de mass media. Din punctul de vedere al partidelor s-au conturat şi puncte de vedere comune.