DOSAR: Parlamentarii români, de la tâmplari şi agronomi la ingineri reprofilaţi ca jurişti şi economişti

Cu mai multe sau mai puţine mandate la activ, parlamentarii au ajuns în postura de a legifera, după ce între primele meserii în care s-au specializat se numără cele de tâmplari, mecanici, electricieni, ingineri constructori sau minieri, unii reprofilându-se în domenii economice sau juridice.

3186 afișări
Imaginea articolului DOSAR: Parlamentarii români, de la tâmplari şi agronomi la ingineri reprofilaţi ca jurişti şi economişti

Parlamentarii români, de la tâmplari şi agronomi la ingineri reprofilaţi ca jurişti şi economişti (Imagine: Razvan Chirita/Mediafax Foto)

Sunt numeroşi parlamentari care au intrat în politică având deja studii universitare finalizate, în unele cazuri chiar cu doctorate.

Statistic, principalele profesii reprezentate în Parlament sunt inginerii, economiştii şi juriştii. Astfel, 34,7% din parlamentari sunt ingineri, 19,3% sunt economişti, iar 17,3% sunt jurişti. Între senatori şi deputaţi se mai regăsesc medici, filosofi, teologi, istorici, actori.

Fost tâmplar, cu doi ani de mandat în Parlament

Este vorba despre deputatul PNL de Maramureş, Vasile Berci, care a lucrat până la 25 de ani ca tâmplar în Sighetu Marmaţiei. Totuşi, la 31 de ani a fost licenţiat în istorie la Univeristatea din Cluj Napoca şi ajunge director al şcolii I-VIII din comuna Călineşti, şcoală în care absolvise studiile primare şi gimnaziale.

Şi senatorul PDL Petru Başa a început munca la Nicovala Sighişoara, ca inginer stagiar, imediat după ce a finalizat Facultatea de Mecanică. A fost singurul său loc de muncă, unde a devenit în cele din urmă şef al secţiei de proiectare. După Revoluţie, Başa a intrat în afaceri, fiind administrator al unei societăţi comerciale până în 2008, când a ajuns în Parlament.

Cooperativa Agricolă de Producţie a fost punctul din care a început cariera profesională pentru senatorii Doina Silistru (PSD) şi Gheorghe David (PDL).

În Parlament, doar cu liceul

O serie de parlamentari au dovedit că se poate ajunge în fotoliile Legislativului chiar dacă nu au absolvit o facultate. În această situaţie se află democrat-liberalii Costică Canacheu, Silviu Prigoană sau Lucian Riviş-Tipei.

Canacheu menţionează în pagina alocată profilului său că a absolvit Liceul Electroenergetic în Bucureşti şi a lucrat până în 1989 ca tehnician electroenergetic. Cu toate acestea, Canacheu se află la al patrulea mandat de deputat, fiind implicat încă din 1990 în politică.

Aceeaşi situaţie în cazul lui Silviu Prigoană, care a luat Bacalaureatul în 1990. Până atunci a fost muncitor necalificat sau mecanic pe maşini şi utilaje. În fotoliul de parlamentar a ajuns în 2008 având doar studiile liceale, dar totuşi, din 2011 este licenţiat în ştiinţe juridice la Universitatea Banatului Timişoara.

Nici deputatul PDL Lucian Riviş-Tipei nu are studii superioare. El a absolvit un liceu cu profil de transporturi şi căi ferate. Tipei a clarificat pentru MEDIAFAX că în acest an intenţionează să obţină diploma de licenţă, dar a refuzat să precizeze domeniul de studiu sau facultatea vizată.

Nici deputatul PSD Matei Radu Brătianu, sindicalist din 1990, nu precizează dacă are studii liceale sau superioare. Social-democratul spune că şi-a început activitatea profesională la 19 ani, ca învăţător suplinitor.

Inginerii, economiştii şi juriştii fac legea în Parlament

Cei mai mulţi parlamentari sunt de profesie ingineri, cu specializări în mecanică, electrotehnică, agronomie, construcţii, metalurgie, minerit sau IT, totalizând 160 de persoane (34,7%).

În PDL se regăsesc 58 de ingineri, 48 la PSD, 26 la PNL, 12 la UNPR, 10 la UDMR, doi deputaţi ai minorităţilor naţionale şi patru independenţi. De remarcat este că, dintre ingineri, 52 de parlamentari au obţinut o a doua specializare, într-un alt domeniu de activitate.

Pe poziţia a doua în topul profesiilor aleşilor se află cei 89 de economişti (19,3%), cei mai mulţi regăsindu-se în PDL - 30, urmaţi de PSD cu 28 de parlamentari economişti, PNL - 16, UNPR - 6 şi câte trei în UDMR, grupul minorităţilor naţionale şi cel al independenţilor. Totodată, 13 parlamentari economişti fie au optat şi pentru o a doua specializare, fie s-au reprofilat în domeniul economic după ce se specializaseră iniţial pe un alt domeniu.

De asemenea, o pondere semnificativă o au şi juriştii - 17,3%. Din totalul celor 81 de specialişti în drept, cei mai mulţi - 30 - sunt social-democraţi, în timp ce 24 sunt democrat-liberali. PNL are 13 parlamentari jurişti, UDMR - 6, UNPR - 4, în timp de minorităţile naţionale au trei astfel de specialişti.

Totodată, doar 4,57% din parlamentarii din actuala legislatură sunt de profesie medici. Mai precis, este vorba despre 21 de medici, 6 medici veterinari şi doi farmacişti. Cele mai multe cadre medicale se regăsesc între aleşii PDL şi PNL, respectiv câte şapte medici. În acelaşi timp, patru medici figurează cu apartenenţă politică la PSD, doi la UNPR şi unul este independent.

Unii parlamentari numără nu doar mandate, ci şi diplome

337 de senatori şi deputaţi au o singură profesie, în timp ce 114 parlamentari s-au reprofilat obţinând cel puţin a doua specializare.

Patru facultăţi, peste 16 ani de studii, plus un doctorat. Deputatul minorităţii italiene, Mircea Grosaru, s-a dovedit pasionat de studiile superioare. După ce a absolvit facultatea de Matematică-Fizică în Bacău, a ajuns la Bucureşti pentru o nouă facultate, cea de Educaţie fizică. După 16 ani, Grosaru s-a decis să mai urmeze o facultate, pe cea de Economie şi, ulterior, pe cea de Drept, la Universitatea din Craiova. În cele din urmă deputatul şi-a dat doctoratul în drept comercial şi activează în prezent ca a vocat.

Mai mult, potrivit datelor prezentate în CV-urile acestora, sunt cinci membri ai legislativului care cumulează câte trei specializări. E vorba de trei democrat-liberali şi doi social-democraţi. Este cazul liderului senatorilor PSD, Ilie Sârbu, în cazul căruia profesia de bază este aceea de teolog. Ulterior, Sârbu a avut mai multe specializări în marketing, management şi finanţe-bănci. Cât priveşte domeniul agriculturii, unde social-democratul a deţinut şefia ministerului, singura specializare a lui Sârbu este din 1990, când a absolvit un curs de perfecţionare în Germania pe "domeniul culturii cartofului".

De asemenea, senatorul PSD Laurenţiu Coca a obţinut prima diplomă de la Institutul de Mine, ca inginer. Ulterior, el a absolvit Şcoala de Antrenori, dar şi studii post-universitare specializându-se în relaţii internaţionale şi ale Uniunii Europene.

Un alt inginer cu alte două specializări este deputatul PDL Monica Iacob Ridzi. Ea menţionează în CV că este doctor în ştiinţe inginereşti, însă mai este specializată şi în ştiinţe juridice şi economice.

Cu trei specializări figurează şi senatorul PDL Radu F. Alexandru, care este la bază filosof. Cu toate acestea, el are studii superioare atât în matematică, dar şi pentru regie-teatru.

Totodată, şi senatorul PDL Gheorghe Bîrlea este licenţiat în filosofie, pentru ca mai târziu să se specializeze în drept şi sociologie.

"Competenţele lingvistice în turism" sunt menţionate de fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului, deputatul PDL Cristian Petrescu, între specializările sale profesionale. De altfel, deputatul este licenţiat în educaţie fizică şi sport, din 2004, la Universitatea Ecologică. În acelaşi loc a absolvit şi un master în Ecoturism şi Protecţia Mediului.

O apetenţă deosebită pentru studii poate fi observată la parlamentari în cazul Colegiului Naţional de Apărare. Politicieni de frunte, începând cu Victor Ponta, Elena Udrea, Vasile Blaga, Mihai Stănişoară, Cristian Boureanu, Raluca Turcan, Sulfina Barbu, Şerban Mihăilescu, Gabriel Oprea, Verestoy Attila, au optat pentru cursurile Colegiului Naţional de Apărare. În total, 63 de senatori şi deputaţi (13,7%) au preferat cursurile de "securitate şi bună guvernare" ale Colegiului, iar o parte dintre aceştia şi-au completat CV-ul şi cu studii efectuate la Academia Naţională de Informaţii.

Doar doi parlamentari menţionează că au fost membri ai Partidului Comunist Român. Este cazul ministrul delegat pentru Administraţie, deputatul PNL Victor Paul Dobre, membru al PCR din 1976 până în 1989. Dobre s-a alăturat liberalilor încă din 1991. La rândul său, deputatul PNL Ioan Ţintean precizează că timp de 9 ani, până în 1989, a fost membru al PCR "fără funcţii politice", iar din februarie 1990 a devenit membru al PNL.

(Material realizat de Andi Manciu, andi.manciu@mediafax.ro)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici