EXCLUSIV - Experţii CE atenţionează: Prima versiune a Acordului de Parteneriat, fără viziune, prea vagă, cu lecţii neînvăţate

Experţii Comisiei Europene au transmis autorităţilor române că prima versiune a Acordului de Parteneriat (AP) pentru utilizarea fondurilor comunitare în perioada 2014-2020 este lipsită de viziune strategică, prea vagă şi nu dovedeşte că lecţia dată de eşecul cheltuirii banilor UE este valorificată.

Share pe Facebook 1731 afişări

EXCLUSIV - Experţii CE atenţionează: Prima versiune a Acordului de Parteneriat, fără viziune, prea vagă, cu lecţii neînvăţate

Observaţiile au fost transmise de către experţii Comisiei Europene (CE) prin intermediul misiunii României la Bruxelles, la sfârşitul lunii decembrie, pe baza primei versiuni a Acordului de Parteneriat finalizată în luna octombrie.

Această primă versiune a Acordului, care reprezintă, practic, o formă mult mai avansată decât un simplu draft şi indică modul în care autorităţile române şi-au propus să atragă fonduri europene în perioada 2014-2020, a fost prezentată, în octombrie, membrilor Camerei Deputaţilor de premierul Victor Ponta şi ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Anterior, în 25 iulie, ministrul Toedorovici declara că Acordul de Parteneriat care urmează să fie trimis la Bruxelles în toamnă va fi "un document de bună calitate".

Declaraţia era susţinută după ce o primă formă a documentului care stabilea modul în care vor fi cheltuiţi banii europeni în perioada 2014-2020, conform informaţiilor transmise atunci de MEDIAFAX, generase deja criticile Comisiei Europene, care l-a catalogat "incoerent şi fără priorităţi clare", astfel încât trebuia refăcut până în septembrie.

În decembrie, Ministerul Fondurilor Europene a informat că, pe marginea acestei prime versiuni a documentului de programare, serviciile Comisiei au transmis, informal, o serie de comentarii, urmând ca autorităţile române şi cele europene să discute pe marginea acestor observaţii înainte ca documentul final să fie aprobat la sfârşitul lunii ianuarie 2014.

Contactat, vineri, de MEDIAFAX, ministrul de resort, Eugen Teodorovici, a declarat că aceste observaţii au fost preluate în documentul care urmează să fie aprobat la sfârşitul acestei luni.

Un document obţinut, vineri, de MEDIAFAX şi care include toate aceste observaţii relevă că experţii CE i-au atenţionat pe oficialii români că textul final al Acordului trebuie ajustat, deoarece dimensiunea documentului a devenit acum "excesivă" când, de fapt, ar trebuie să se concentreze asupra datelor şi indicatorilor relevanţi.

"Sunt detalii/repetiţii extensive pentru anumite necesităţi în timp ce altele rămân slab dezvoltate. Necesităţile identificate descriu o gamă foarte largă de probleme fără să fie mereu demonstrată o viziune strategică globală asupra provocărilor de dezvoltare. Această lipsă a unei abordări strategice este valabilă şi pentru unele politici sectoriale, pentru care nu există strategii eficiente şi avizate. Provocărilor de dezvoltare economică nu li se poate răspunde fără o strategie coerentă de competitivitate, cuprinzând suportul public pentru operatorii economici, dar şi prin politici de cercetare şi inovare şi investiţii în capitalul uman", se arată în document.

Experţii avertizează că lecţiile învăţate în perioada 2007-2013, în care România de asemenea a avut la dispoziţie fonduri comunitare pe care însă nu le-a putut atrage, ar trebuie mai bine valorificate, cu accent pe capacitatea proprie de a îndeplini obiectivele, şi insistă asupra faptului că definiţia priorităţilor de finanţare este de multe ori prea vagă sau generică pentru a înţelege scopul efectiv al acţiunii, iar lista priorităţilor este prea largă într-o "încercare aparentă" de a se adresa tuturor necesităţilor sectoriale.

Aceasta riscă, în opinia CE, să genereze o pierdere a capacităţii de a îndeplini obiectivele, ceea ce ar afecta negativ eficienţa şi impactul fondurilor europene când, de fapt, nivelul de absorbţie ar trebui să crească în comparaţie cu perioada anterioară.

În aceste condiţii, serviciile Comisiei transmit că îşi menţin o "rezervă generală" în ceea ce priveşte indicatorii propuşi pentru alocări financiare deoarece, în prezent, nu este posibilă o evaluare corespunzătoare a priorităţilor propuse şi a necesităţilor de dezvoltare, având în vedere modul larg şi generic în care sunt prezentate. Experţii europeni arată totodată că alocările ar trebui să fie raportate la capacitatea "realistă" de absorbţie, luând în calcul lecţiile învăţate.

"Global, documentul demonstrează insuficientă orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într-o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete şi ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse. Realizările aşteptate trebuie să fie mai concrete, stabilind legături mai bune între zonele de finanţare identificate şi rezultatele aşteptate", afirmă experţii CE.

Punctual, pentru sistemul de sănătate, reforma educaţiei şi munca nedeclarată, oficialii CE atenţionează că textul este prea detaliat în descrierea realizărilor de până în prezent în loc să fie descrise problemele încă existente şi să vizeze cauzele acestora.

În acelaşi timp, în pofida importanţei sectorului agricol în România, atât din perspectivă economică, cât şi socială, din draftul Acordului de Parteneriat nu rezultă o imagine clară legat de viziunea autorităţilor române pentru dezvoltarea viitoare a acestuia, necesităţile fiind prezentate superficial şi fără să fie indicate investiţii în inovaţie, domenii cu valoare adăugată sau sectorul bio. Tot în agricultură, mai exact în acvacultură, experţii CE arată că trebuie promovată o diversificare a speciilor, având în vedere că majoritatea peştilor din fermele de profil sunt crapi, iar orientarea actuală din acest sector privind limitarea numărului de specii riscă să creeze serioase probleme de competitivitate pe termen lung.

În domeniul transporturilor, se recomandă Guvernului să prezinte mai bine potenţialul porturilor, arătându-se că referirea la Portul Constanţa este "destul de slabă", cu presupuneri la modul general că vor fi îmbunătăţiri faţă de evoluţiile efective "dezamăgitoare".

"Pentru sectorul transporturilor, oportunitatea (pertinenţa economică şi sustenabilitatea financiară) şi fezabilitatea legală (limitările ajutorului de stat) pentru dezvoltarea aeroporturilor regionale au nevoie să fie încă demonstrate în cadrul Master Plan-ului aflat în pregătire. Trebuie avută în vedere şi sprijinirea principalilor beneficiari ai sistemului de transport, precum şi reformele de guvernanţă (implementarea contractelor de performanţă). O atenţie particulară ar trebui acordată consolidării capacităţii autorităţilor competente de a administra proiecte de navigaţie internă, ţinând cont de serioasele deficienţe de care au dat dovadă", este un alt avertisment.

Experţii europeni atenţionează totodată că investiţiile în unităţi de cazare turistică, incluzând facilităţi de tratament pentru sănătate şi spa în staţiuni turistice, indicate în document la secţiunea necesităţilor de finanţare, ar trebui să provină din strategii de dezvoltare locală, cu scopul de a sprijini creşterea economică la nivel local şi regional sau sectorul de business. "Acestea nu pot fi considerate ca investiţii publice în sănătate", arată oficialii CE.

Nevoile de dezvoltare sunt insuficient aliniate priorităţilor şi în cazul sistemului educaţional, rezultatul utilizării Fondului Social European fiind indicat extrem de vag şi fără să ofere informaţii suficiente despre intenţiile autorităţilor române, deoarece nu permite indentificarea a ce anume îşi propune România să obţină în privinţa sistemului de educaţie.

În domeniul IT, deşi slaba asimilare a tehnologiilor de informare şi comunicare, precum şi nivelul scăzut de alfabetizare digitală sunt evidenţiate în text, acţiunile propuse de partea română se referă la administraţia publică, cultură, educaţie, sănătate, infrastructură, dar ignoră conectarea la internet. Acest lucru, avertizează experţii CE, scoate în evidenţă punctele slabe ale propunerii de agendă digitală, care compilează diverse măsuri fără o strategie orientată clar spre competitivitate, care să rezulte dintr-o analiză serioasă.

În priviţa eficienţei energetice a clădirilor, recomandarea este de a se ţine cont de contorizarea inteligentă şi utilizarea energiei regenerabile, fără ca priorităţile de finanţare să se refere doar la izolarea termică a clădirilor, cu atenţionarea că nu au fost alocate resurse din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) pentru infrastructura verde şi ecosisteme care să prevină riscuri de inundaţii, secetă sau eroziune.

Un alt avertisment este că angajamentul şi capacitatea autorităţilor de mediu de a evalua în mod adecvat rapoartele de mediu solicitate în procedurile de autorizare s-au dovedit foarte slabe şi nesusţinute, iar propunerea de transferare a agenţiilor pentru protecţia mediului locale sub autoritatea consiliilor locale şi desfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului, conform Legii descentralizării, ridică îngrijorări foarte serioase cu privire la modul în care noul sistem va asigura independenţă, expertiză, coerenţă şi uniformitate în procesul de luare a deciziei privind aspectele de mediu. În această privinţă, arată experţii CE, trebuie oferite garanţii clare şi concrete.

"Investiţiile în proiecte energetice, noi sau modernizate, bazate pe deşeuri sunt menţionate ca priorităţi anticipând concluzii ale unui studiu în desfăşurare şi pe baza unei analize de oportunitate încă nerealizate. Incineratoarele nu pot fi obiectivele explicite şi, oricum, trebuie văzute ca o a doua opţiune. Acţiunea de implementare a măsurilor pentru soluţionarea cauzelor abandonului activităţilor agricole este prea vagă şi, aşa cum este formulată, nu poate duce la concluzia că va avea ca rezultat protecţia mediului", se arată în documentul transmis de la Bruxelles.

Experţii CE precizează că repartizările orientative ale fondurilor pe fiecare obiectiv tematic trebuie reevaluate şi semnalează că în planul redactat de Guvernul român sunt date contradictorii privind repartizarea contribuţiei în cadrul Fondului Social European.

"În privinţa principiului partenerial, autorităţile române sunt invitate să indice cum vor fi selectaţi partenerii, modalităţile de consultare şi care sunt principalele rezultate. În ce priveşte mecanismele de parteneriat pe parcursul implementării, textul este mai degrabă vag şi generic. El trebuie completat pentru a se înţelege, printre altele, cum lecţiile învăţate din perioada actuală au fost luate în considerare, având în vedere în mod special funcţionarea foarte ineficientă a comitetelor de monitorizare", este o altă problemă semnalată.

Potrivit aceleiaşi surse, capitolul privind egalitatea dintre bărbaţi şi femei este mai degrabă subdezvoltat şi necesită o elaborare suplimentară, iar criteriul egalităţii de şanse în selcetarea proiectelor trebuie mai bine explicat, deoarece o definiţie largă a acestei poltici drept criteriu de selecţie s-ar putea dovedi irelevantă în anumite cazuri şi ar genera greutăţi administrative artificiale.

În ceea ce priveşte achiziţiile publice, serviciile Comisiei nu sunt de acord cu afirmaţia că a fost îndeplinită această condiţionalitate şi atenţionează că, în pofida progreselor "recente, dar timide", sistemul de achiziţii publice are încă nevoie de o îmbunătăţire semnificativă pentru a fi considerat eficient. În această privinţă, recomandările convenite cu Comisia trebuie implementate rapid şi în mod extensiv.

"Autorităţile române trebuie să justifice noua structură propusă pentru sistemul de management şi control în raport cu anticipata sa capacitate de a depăşi dificultăţile întâmpinate în implementare din perioada 2007-2013. Competenţa ministerelor de linie ca factori de decizie sectoriali trebuie menţinută, evitând astfel apariţia de noi niveluri administrative şi costuri birocratice şi asigurând sustenabilitatea experienţei şi capacităţii dobândite încă din etapa de pre-aderare. În acest context, sunt necesare clarificări suplimentare cu privire la noul rol al Ministerului Dezvoltării Regionale de Organism Intermediar pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regională. România trebuie să explice cum această structură revizuită va opera în practică, deficienţele pe care intenţionează să le soluţioneze şi posibilele îmbunătăţiri la care poate conduce" solicită Bruxelles-ul.

Întărirea rolului de coordonare propusă pentru Ministerul Fondurilor Europene trebuie de asemenea să se bazeze pe o evaluare obiectivă a capacităţii şi expertizei sale actuale, care nu există în document, iar dificultăţile întâmpinate cu sistemul de management în privinţa reglementărilor etice, în special privind conflictul de interese, cu scopul de a reglementa mai eficient transferul angajaţilor către sectorul privat sau posibilitatea de desfăşurare simultană a mai multor activităţi profesionale, trebuie soluţionate, potrivit sursei citate, în mod adecvat şi prin măsuri eficiente.

"Evaluarea deficienţelor de managament şi control trebuie continuată, cu sublinierea cauzelor principale (...) având în vedere că autorităţile de management şi organismele intermediare suferă de deficienţe similare şi necesită la rândul lor măsuri corective consistente. O coordonare mai strânsă nu poate nici pe departe fi văzută drept singura soluţie la deficienţele grave înregistrate în perioada de programare financiară 2007-2013", atenţionează experţii europeni.

În acelaşi timp, informaţiile cu privire la deficienţele de resurse umane sunt foarte vagi şi nu propun niciun fel de măsuri concrete, precum managament bazat pe perfomanţă, recrutare eficientă şi transparentă, iar o explicaţie trebuie furnizată şi cu privire la rolurile şi responsabilităţile diverselor organisme intermediare care funcţionează în acelaşi sector, pentru că, aparent, există suprapuneri.

Propunerea de numire a Agenţiei pentru Turism şi a Departamentului pentru proiecte de infrastructură şi investiţii străine ca organisme intermediare ridică, de asemenea, îngrijorări serioase şi semne de întrebare cu privire la mecanismele de management propuse şi la relevanţa desemnării politicilor specifice. Mai precis, turismul ar trebui promovat, în opinia experţilor de la Bruxelles, doar în cadrul sprijinului pentru dezvoltarea economică regională şi locală, în concordanţă cu planurile de dezvoltare regională, în cadrul unei abordări integrate şi nu atât ca prioritate de sine-stătătoare.

Reducerea sarcinilor administrative şi simplificarea măsurilor trebuie să se bazeze pe lecţiile învăţate din perioada curentă, prin stabilirea, acolo unde este posibil, a unor ţinte cuantificabile, precum timpul necesar pentru procesarea aplicaţiilor sau cererilor de plată, iar mecansimele de stimulare a ghişeului unic pentru IMM-uri trebuie detaliate, deoarece, în mod special, intenţia de a diviza ajutorul pentru IMM-uri în două programe (Competitivitate şi Dezvoltare Regională) ridică anumite preocupări legate de coerenţa alocării sprijinului financiar către operatorii economici.

Dezvoltarea locală asigurată de comunitate pare a fi drept singurul instrument de combatere a sărăciei din oraşe, măsură insuficientă ţinând cont de dimensiunea problemei în România, iar această soluţie a dezvoltării locale asigurată de comunitate ar putea fi prea restrictivă, având în vedere lipsa de experienţă a autorităţilor în această abordare, precum şi dimensiunea provocării sărăciei în România, care afectează multe tipuri de zone, precum cele rurale, oraşe mici sau zone mono-industriale.

În vara anului trecut, Comisia Europeană a atenţionat Guvernul, potrivit unui document obţinut atunci de MEDIAFAX, că proiectul Acordului de Parteneriat transmis către Bruxelles era incoerent şi fără priorităţi clare, solicitând ca documentul să fie refăcut "peste vară", până în luna septembrie.

Avertismentul a fost notat de către Reprezentanţa permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană, care i-a atenţionat mai departe pe reprezentanţii Guvernului de la Bucureşti că o eventuală respingere a acestui proiect de către Comisia Europeană, în urma consultărilor inter-servicii care vor avea loc, riscă să conducă la întârzieri în adoptarea viitoarelor programe operaţionale şi în implementarea lor chiar de la începutul anului viitor, fapt ce ar crea noi probleme în absorbţia fondurilor europene.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, ulterior, că Guvernul a probat că nu a fost competent în pregătirea absorbţiei banilor pentru exerciţiul 2014-2020 prin proiectul Acordului de Parteneriat transmis la Bruxelles, adăugând că trage un semnal de alarmă în acest sens.

El a atenţionat că România riscă să intre în exerciţiul bugetar 2014-2020 la fel de nepregătită cum a fost la 1 ianuarie 2007 şi riscă acelaşi proces de întârziere şi de pierdere de fonduri europene.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
GUVERN ,
UE ,
FONDURI
Versiunea: mobil  |  completa
ULTIMA ORĂ
BREAKING NEWS! Gest FĂRĂ PRECEDENT anunţat pe neaşteptate de Liviu Dragnea. „Este un APEL DISPERAT”

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.

mediafax.ro
Închide