Vona Gabor: Autonomia secuilor este un obiectiv care SE VA REALIZA, orice ar face statul român

"Eu cred că autonomia secuilor este un obiectiv la care statul român, orice ar face, şi sunt ferm convins de asta, mai devreme sau mai târziu se va realiza, nu vor putea să îl oprească. Sunt sigur că, vreuna dintre etapele istoriei va crea această posibilitate, aşa că şi statul român ar face mai bine să nu încerce să pună piedici prin diferite acţiuni, ci mai degrabă să îşi reconsidere poziţia, deoarece va fi o autonomie a secuilor”, a spus Vona Gábor, aplaudat îndelung de participanţii la dezbatere.

Liderul Jobbik a adăugat că nu a negat niciodată, chiar şi atunci când a fost criticat, că este împotriva populaţiei majoritare, că autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă unul din ”ţelurile” politicii Jobbik, la care nu va renunţa.

"De multe ori am fost acuzaţi că suntem împotriva românilor, dar nu am negat niciodată şi nici nu vom nega faptul că unul dintre ţelurile noastre în politică este autonomia Ţinutului Secuiesc, autodeterminarea, îmbunătăţirea relaţiilor cu maghiarii din Ardeal şi să nu se aştepte nimeni să renunţăm la ele”, a afirmat Vona.

El a spus că, înainte de a veni în România, a fost informat că ar putea fi condamnat "la 10, chiar 20 de ani” pentru acuzaţiile de încălcare a legislaţiei româneşti în vigoare, însă a decis să participe la cea de a X-a ediţie a Taberei EMI întrucât nu a primit niciun răspuns concludent de la autorităţile din Ungaria şi din România, din care să reiasă că ar fi o persoană indezirabilă.

Liderul Jobbik susţine că ”vânătoarea de vrăjitoare” împotriva sa a fost declanşată anul trecut, după ce "a făcut greşeala” de a acorda un interviu presei româneşti, care l-a întrebat dacă susţine propunerea fostului europarlamentar UDMR Tokes Laszlo, care a solicitat premierului Viktor Orban "protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei” şi obţinerea autonomiei secuimii, la care a răspuns afirmativ, cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria.

"La Tabăra EMI de anul trecut am comis greşeala de a da un interviu presei româneşti (…) Undeva s-a creat o confuzie între termenii «conflict» şi «război», fapt pentru care a început vânătoarea de vrăjitoare împotriva mea, care nu a încetat până în ziua de astăzi. Eu cred că această luptă nu are legătură cu mine sau Jobbik, mă simt de parcă aş fi aterizat într-un ring de box, între Ponta şi Băsescu. Am primit câteva directe, mai ales dinspre stânga, partida a continuat până când a ajuns în biroul meu un document, un raport în care era precizat că pentru faptele care înceacă să mi se pună în cârcă în România se poate primi o condamnare de 10, chiar 20 de ani de închisoare”, a afirmat Vona Gábor.

Anul trecut, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal ((Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, judeţul Harghita, Vona spunea că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România. Întrebat apoi cum comentează solicitarea adresată de europarlamentarul Tokes Laszlo premierului ungar Viktor Orban ca Ungaria să asigure protectorat pentru Transilvania, Vona Gabor afirma că Jobbik a avut câteva iniţiative în acest sens şi că "nu poate decât să fie de acord cu fiecare pas care lărgeşte şi întăreşte drepturile minorităţii maghiare din România".

Vona Gabor a fost şi liderul fostei grupări Garda Maghiară, interzisă de instanţa de la Budapesta la începutul lunii iulie 2009.

Numele lui Vona Gabor a fost intens vehiculat şi la mijlocul lunii martie 2014, când acesta a postat pe pagina sa de Facebook un mesaj adresat preşedintelui Traian Băsescu şi premierului Victor Ponta, în care îşi exprima "nedumerirea" faţă de intenţia autorităţilor române de a-i interzice prezenţa pe teritoriul ţării. El afirma că Băsescu şi Ponta "ori au fost dezinformaţi, ori fac un joc politic antimaghiar", iar dacă au o problemă cu el pe motiv că susţine autonomia, atunci să spună clar şi "să nu îmbrace intenţia lor reală într-o haină aşa de transparentă".

Ulterior, preşedintele Traian Băsescu a replicat: "Nu primim lecţii de la politicieni maghiari în ceea ce priveşte modul în care tratăm minorităţile".

Trei zile mai târziu, MAI anunţa că patru cetăţeni ungari, printre care doi membri Jobbik, unul fiind deputatul în Parlamentul ungar Szavay Istvan, au interdicţie de a intra în România timp de un an.

Interdicţia dată celor patru a fost dispusă înaintea manifestanţiilor prilejuite de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni, din 15 Martie, "cu scopul preîntâmpinării producerii unor evenimente de natură a afecta grav ordinea publică pe teritoriul României", preciza MAI, care adăuga că instituţiile abilitate au în atenţie "şi alte persoane care desfăşoară în mod sistematic, pe teritoriul României, astfel de acţiuni care contravin normelor comunitare şi legislaţiei naţionale în materie".

În 10 martie, aproximativ 4.000 de persoane au participat la comemorarea secuilor ucişi în 1854, organizată la Târgu Mureş, CNS cerând autonomia Ţinutului Secuiesc, dar şi începerea unui dialog cu noul guvern privind statutul regiunii. În timpul manifestaţiei, mai multe persoane îmbrăcate în tricouri cu însemnele organizaţiei "64 de Comitate" (HVIM), veniţi din Ungaria, s-au certat şi îmbrâncit cu jandarmii, la un moment dat aruncându-se cu petarde.