Aproape 200 de minore instituţionalizate au rămas însărcinate din ianuarie 2012. Numărul mamelor minore, în creştere şi în familie

Aproape 200 de minore instituţionalizate au rămas însărcinate în perioada ianuarie 2012 - mai 2013, iar 165 dintre ele, printre care patru între 10 şi 13 ani, au ales să nască, potrivit datelor centralizate de Direcţia pentru Protecţia Copilului din MMFPSPV şi solicitate de agenţia MEDIAFAX.

Share pe Facebook 2428 afişări

Imaginea articolului Aproape 200 de minore instituţionalizate au rămas însărcinate din ianuarie 2012. Numărul mamelor minore, în creştere şi în familie

Aproape 200 de minore instituţionalizate au rămas însărcinate din ianuarie 2012. Numărul mamelor minore, în creştere şi în familie (Imagine: Shutterstock)

Din datele comunicate de direcţiile judeţene de asistenţă socială şi protecţia copilului Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice (MMFPSPV) rezultă că în perioada ianuarie 2012 - mai 2013, 165 de minore din sistemul de protecţie specială au născut, iar 19 au făcut întrerupere de sarcină.

Astfel, în 2012 au născut 116 fete, trei dintre ele având între 10 şi 13 ani, iar alte 12, majoritatea de peste 14 ani, au făcut avort.

În perioada ianuarie - mai 2013, au născut 49 de minore instituţionalizate, una având până în 14 ani, iar şapte au făcut avort, una fiind din grupa de vârstă 10 - 13 ani.

Potrivit datelor transmise agenţiei MEDIAFAX, în 2012, judeţele cu cele mai multe cazuri de minore care au născut au fost Iaşi, Maramureş, Arad, Timişoara, Mureş, Cluj, Constanţa, Galaţi, fiind înregistrate cel puţin câte cinci minore care au devenit mame.

În perioada ianuarie-mai 2013, judeţele Timiş, Cluj, Arad şi Iaşi au avut în evidenţă trei sau peste trei mame minore care au născut.

"Nu au nici deprinderi de bază privind viaţa din afara sistemului"

Reprezentanţii direcţiei de specialitate din MMFPSPV susţin că sunt şi situaţii în care fetele sunt preluate în sistemul de protecţie specială deja însărcinate, din familie. În cazul în care o tânără instituţionalizată rămâne însărcinată, reprezentanţii direcţiei anunţă Poliţia şi se fac verificări pentru a se stabili în ce context s-a întâmplat acest lucru, iar dacă partenerul este adult, acesta răspunde penal.

Direcţia pentru Protecţia Copilului din cadrul MMFPSPV precizează că tinerii din sistemul de protecţie sunt consiliaţi pe probleme care ţin de viaţa sexuală de către medicii şi psihologii din sistemul de protecţie specială, în a căror sarcină intră inclusiv asigurarea acestui tip de serviciu.

"Prin urmare, aceşti specialişti trebuie să ajute copiii/tinerii din sistemul de protecţie specială să-şi dezvolte simţul responsabilităţii pentru propriul comportament sexual, incluzând valorile personale şi familiale, prietenia pe termen lung şi permanenţa, relaţia cu o familie, respectul de sine şi legătura sa cu comportamentul sexual, informaţii despre controlul naşterilor, informaţii legate de fiziologie, igienă personală şi informaţii despre bolile cu transmitere sexuală", se arată în răspunsul solicitat de MEDIAFAX.

De asemenea, direcţia de specialitate din MMFPSPV precizează că în situaţia în care o adolescentă rămâne însărcinată şi decide să nască, ea trebuie transferată în centrul maternal, serviciu a cărui misiune este de a permite formarea, menţinerea şi întărirea legăturilor familiale, precum şi sprijinirea mamei pentru asumarea responsabilităţilor parentale.

Cu toate acestea, organizaţiile neguvernamentale consideră că tinerii instituţionalizaţi nu au nici deprinderi de bază privind viaţa din afara sistemului, iar educaţia sexuală este, de cele mai multe ori, un subiect prea sensibil pentru a fi prezentat copiilor, deşi ei îşi încep viaţa sexuală la vârste tot mai mici, iar fenomenul copiilor care devin părinţi ia amploare.

Astfel, psihologul Daniela Gheorghe atrage atenţia că, pentru un copil instituţionalizat, apariţia unei sarcini produce efecte mult mai importante decât în cazul unui minor provenit dintr-o familie clasică şi care are un model de familie.

"Practic, imitând un model, poate să devină mamă. Bineînţeles că instincte pot să aibă şi fetele instuţionalizate, pentru că orice om le are. Doar dacă ai probleme psihice nu ai instincte materne. Numai că ea nu are modele, nu are model matern şi cu atât mai greu îi va fi să devină mamă şi să crească un copil, cu cât ea nu ştie exact ce înseamnă lucrul acesta. Sigur că unii ar putea să spună că ea a avut o figură de ataşament, de obicei feminină, din centrul de plasamaent, care e un fel de surogat matern. Dar nu a avut modelul de mamă «cap-coadă». O mamă nu face doar ce face o educatoare sau un îngrijitor de la centrul de plasament. O mamă are funcţii mult mai multe, iar relaţia de ataşament este mult mai dezvoltată. Prin urmare, cu siguranţă, copiii din centrele de plasament sunt cu atât mai puţin pregătiţi să devină părinţi atât de devreme", subliniază psihologul.

Totodată, specialistul atrage atenţia asupra carenţelor cu care copiii instituţionalizaţi îşi încep viaţa sexuală.

"Educaţia sexuală, de fapt dezvoltarea sexualităţii la ei, este problematică, pentru că nu au informaţii de bază legate de corpul lor. Prin urmare, nu cred că ştiu, nici psihic, dar nici fizic, ce li se întâmplă. Conform legii, există o persoană de referinţă în centru care ar trebui să le dea informaţiile acestea, însă, în practică, lucrurile nu se întâmplă, pentru că oamenii aceştia nu sunt pregătiţi şi, de multe ori, nu discută nici cu propriii copii. Ştim clar că nici în familiile clasice lucrul acesta nu se întâmplă. (...) Tot ce le spun e legat de partea de menstruaţie. Cam atât. Am discutat cu fetele şi, spre exemplu, şi de epilat ele aud de la colege", a explicat Daniela Gheorghe.

Psihologul atrage atenţia că, dincolo de informaţiile legate de sexualitate, tinerii din centrele de plasament nu au nici deprinderi de viaţă de bază, în sensul că ei nu ştiu să facă mâncare şi să-şi spele hainele.

"Lucrurile s-au mai schimbat doar în căsuţele de tip familial. Dar câţi dintre copiii din sistem stau în căsuţe de tip familial? E o problemă între Legea pentru protecţia drepturilor copilului, care spune că minorul trebuie să aibă deprinderi de viaţă independentă, şi Legea sanepidului, care spune că nu are voie să intre în bucătărie, nu are de voie în sala de mese decât nu ştiu până unde. Prin urmare, copiii aceştia nu ştiu să îşi facă un sandwich, nu cunosc alimentele de bază. Au, cât de cât, informaţii despre igiena corporală, dar nu au despre dezvoltarea sexualităţii şi despre reprooducere. Nu îşi cunosc organele genitale", a mai spus psihologul.

 

"Nimeni nu o poate obliga să întrerupă sarcina"

Lipsa educaţiei sexuale a copiilor instituţionalizaţi este invocată şi de Bogdan Simion, directorul executiv de la Fundaţia SERA România care, din 2005, derulează în parteneriat cu DGASPC-urile din peste 25 de judeţe un proiect pentru prevenirea sarcinii nedorite, inclusiv în centre de plasament.

Programul, care înseamnă consiliere pentru femei şi fete în ce priveşte planningul familial, educaţie privind metodele contraceptive, consiliere şi orientare către cabinete de planning familial pentru metode contraceptive, funcţionează cu ajutorul unor echipe mobile îndrumate de către direcţii în comunitate, acolo unde este nevoie.

"Echipele sunt orientate şi către centrele de plasament, mai ales acolo unde sunt adolescenţi. Din punctul de vedere al unei copile care rămâne însărcinată şi este în protecţie specială, intervenţia ar trebui să fie plurifactorială. Copiii, începând cu 10-11 ani, ar trebui să beneficieze de educaţie sexuală şi planning familial, pentru că vârsta primei menstruaţii a scăzut foarte mult şi ei ar trebui să ştie cum să reacţioneze în asemenea situaţie. Înainte să constatăm că o fată este însărcinată, ar trebui să-i dăm cunoştinţele necesare ca să nu rămână însărcinată. Din păcate, cred că aici este o lipsă şi astfel de subiecte sunt evitate ca fiind sensibile. Pe de altă parte, fetele, ca şi băieţii, ar trebui consiliate cum să se protejeze, atât de o eventuală sarcină, cât şi de boli cu transmitere sexuală, pentru că e o problemă la fel de importantă, incidenţa fiind destul de mare", consideră Bogdan Simion.

El atrage atenţia că atunci când se constată existenţa sarcinii la o fată instituţionalizată, lucrurile se complică, pentru că minora trebuie văzută şi ca o viitoare mamă, ceea ce înseamnă că ar trebui să beneficieze de consiliere psihologică mai intensă, ca să ştie ce va urma pentru ea şi pentru copil, dacă va dori să-l păstreze.

"În niciun caz, nu o poate obliga nimeni să întrerupă sarcina. Dacă acest lucru se întâmplă, este un abuz, iar dacă fata e hotărâtă să-şi ducă sarcina la bun sfârşit, va trebui pregătită tranziţia spre centrul maternal, pentru că o mamă cu copil nu poate rămâne în centrul de plasament", a mai spus directorul executiv de la Fundaţia SERA România.

Cu toate acestea, Pro TV a prezentat cazul unor adolescente dintr-un centru de plasament din sectorul 5 care susţin că angajaţii le forţează pe fetele care rămân însărcinate să avorteze, sub ameninţarea că altfel vor ajunge în stradă.

Pe de altă parte, psihologul Daniela Gheorghe consideră că legislaţia, aşa cum este în prezent, permite totuşi personalului din centrele de plasament să facă recomandări de avort tinerelor care rămân însărcinate, ei invocând în astfel de cazuri "dreptul la sănătate al minorei".

"Spun că o minoră nu poate duce, din punct de vedere fizic, sarcina. De fapt, noi aici vorbim de drepturile a doi copii: minora care este însărcinată şi pruncul ei. Situaţia e cu atât mai complicată. Autorităţile se gândesc doar la drepturile minorei care este însărcinată şi nu merg mai departe, la drepturile copilului care trebuie să se nască. Nu ar trebui să le oblige să facă acest lucru. Sunt foarte multe cazuri în care fetele, de teamă că vor fi sfătuite să avorteze, sau că vor fi etichetate şi date afară din centrul de plasament, apelează la persoane necalificate şi fac chiuretaje, ajungând cu mari complicaţii în spital", a mai spus psihologul.

Din punctul său de vedere, dacă o minoră instituţionalizată rămâne însărcinată, problema este, în primul rând, a autorităţilor şi a profesioniştilor, pentru că nu au ajutat copilul respectiv, nu au discutat cu el şi nu l-au ajutat să-şi formeze deprinderi de bază.

"Evident că este şi o problemă a copilului şi el trebuie ajutat să ia o decizie. Sigur că, dacă are 15 ani, e greu, dar e normal să îi asculţi părerea. Nu poate nimeni să îşi asume responsabilitatea apropo de corpul acestui copil. Copilul trebuie consiliat psihologic. Aici i se spune ce implică ducerea sarcinii până la capăt, creşterea copilului şi cine ar putea să o ajute, dar i se arată şi cealaltă parte a medaliei, ce înseamnă chiuretajul, ce implică, ce riscuri. La 15 ani, chiar are discernământul destul de bine format pentru a lua o decizie bună. Important e să aibă acea reţea de sprijin", concluzionează psihologul.

 

Numărul mamelor minore, în creştere şi în familie

Directorul executiv de la Asociaţia Telefonul Copilului, Cătălina Florea, semnalează faptul că fenomenul sarcinii în rândul copiilor este în creştere nu doar în sistemul special de protecţie, ci şi în familie, lipsa educaţiei fiind cauza principală.

"Ne exprimăm îngrijorarea faţă de conturarea unui nou fenomen asociat cu numărul tot mai mare de minore însărcinate la vârste fragede. Apelurile înregistrate din partea minorelor la 116 111 evidenţiază tot mai mult: sexualizarea prematură, lipsa educaţiei sexuale, lipsa comunicării copii - părinţi pe marginea acestui subiect, vulnerabilitate la «şantajul sentimental» în rândul relaţiilor între adolescenţi, nerecunoaşterea de către unele minore a semnelor care anunţă abuzul sexual, în principal în mediul familial - la vârste fragede, statistici îngrijorătoare cu privire la creşterea numărului cazurilor de abuz sexual identificate", a declarat Cătălina Florea.

Ea a mai precizat că, în urma consilierii psihologice oferite minorelor care apelează la Telefonul copilului, s-a constatat că în aproape jumătate dintre situaţii a fost ales avortul.

În acest context, organizaţiile neguvernamerntale consideră că ar fi necesare programe de educaţie sexuală pentru tineri, dar şi reluarea de către Ministerul Sănătăţii a Programului naţional pentru cabinetele de planning familial, de unde tinerii şi-ar putea lua gratuit mijloacele contraceptive.

Aproape 850 de fete cu vârste între 11 şi 14 ani au rămas însărcinate în perioada ianuarie 2012 - martie 2013, aproape 600 dintre ele alegând să întrerupă sarcina, potrivit datelor oficiale transmise, în urmă cu o săptămână, agenţiei MEDIAFAX.

Datele citate arată că 16.101 tinere care aveau până în 19 ani au rămas însărcinate în perioada menţionată, iar 10.224 dintre ele au făcut întrerupere de sarcină.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
MINORE ,
INSTITUŢIONALIZARE ,
SARCINĂ
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.