Consiliul Judeţean Vaslui va sprijini financiar Patriarhia pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului

Patriarhia Română va primi sprijin financiar din partea Consiliului Judeţean (CJ) Vaslui pentru construirea Catedralei Mântuirii Neamului, în urma unei solicitări scrise transmisă de reprezentaţii Bisericii către autorităţile vasluiene, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu, a spus că va da curs cererii, însă nu a putut preciza ce sumă va ajunge în conturile Patriarhiei, având în vedere că încă nu se cunoaşte proiecţia bugetară pe anul 2014.

"Odată ce vom cunoaşte bugetul judeţului Vaslui, vom putea întocmi un proiect de hotărâre cu suma ce va fi acordată Patriarhiei Române, proiect ce va fi supus spre aprobare în cadrul plenului Consiliului Judeţean. Nu văd de ce nu am contribui la construirea Catedralei Mânuirii Neamului, în condiţiile în care acest edificiu va fi unul reprezentativ pentru credincioşii ortodocşi şi pentru ţara noastră", a declarat, miercuri, pentru corespondentul MEDIAFAX preşedintele CJ Vaslui, Dumitru Buzatu.

Potrivit acestuia, CJ Vaslui va acorda sprijin financiar tuturor cultelor din judeţ care fac solicitări în acest sens, în măsura în care este posibil şi în conformitate cu prevederile legale.

Catedrala Mânturii Neamului are trei niveluri subterane, la primele două urmând să fie amenajate săli polivalente pentru activităţi culturale, educative şi religioase, de dimensiuni similare bisericii de deasupra, în timp ce al treilea va cuprinde doar spaţii tehnice pentru instalaţii.

Lucrările la Catedrala Neamului au început în 2010, primele escavări fiind făcute în 2011, când au fost scoşi 100.000 de metri cubi de pământ, declara, în primăvara anului trecut, agenţiei MEDIAFAX, inginerul Petre Chiuţă, consilier patriarhal de la Sectorul Monumente şi construcţii bisericeşti al Patriarhiei Române.

"Prima construcţie, la 16 metri sub pământ, este o sală polivalentă Acolo, de jur împrejurul sălii în formă de navă, sunt spaţii tehnice şi culoare de circulaţie. Următorul nivel este la minus 11 metri. Şi aici va funcţiona o altă sală polivalentă, spaţiul fiind amenajat identic cu cel de la nivelul minus 16. Singura diferenţă este dată de înălţimea sălilor. Urmează apoi un ultim spaţiu, la 6,8 metri sub pământ. La acest nivel vor fi amenajate doar spaţii de circulaţie şi spaţii tehnice pentru instalaţii. Urmează cota zero, care este cu cinci metri mai sus decât terenul natural", explica inginerul.

La nivelul zero, începe în acestă vară construcţia bisericii, care va ajunge la stadiul de tencuială probabil în 2015. Corpul bisericii va ajunge la înălţimea de 54 de metri, iar turla şi crucea din vârf vor da întregului ansamblu înălţimea de 120 de metri, declara, la rândul său, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, părintele Constantin Stoica.

Complexul va avea şase lifturi de mari dinemsiuni, scări de acces, dar şi rampă pentru persoanele cu handicap.

Până acum, pentru infrastructura catedralei au fost folosiţi 52.000 de metri cubi de beton şi 13.000 de tone de armătură.

Părintele Stoica mai preciza că pentru reducerea costurilor de execuţie şi asigurarea unei responsabilităţi sporite a tuturor celor implicaţi în realizarea lucrărilor, Patriarhia Română nu a încredinţat construirea întregului edificiu unui antreprenor general, ci a optat pentru contractarea distinctă a fiecărei categorii de lucrări firmelor de execuţie cu cea mai mare experienţă în diferite specialităţi, iar selecţia fiecărei firme de execuţie s-a făcut prin licitaţie.