Constantin Istrate, al patrulea torţionar pentru care IICCMER cere urmărire penală

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc solicită Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale în cazul lui Constantin Istrate, fost locţiitor al comandantului de la Colonia de Muncă Oneşti şi fost locţiitor al comandantului de la Penitenciarul Gherla.

Share pe Facebook 818 afişări

Constantin Istrate, al patrulea torţionar pentru care IICCMER cere urmărire penală (Imagine: Adrian Stoicoviciu/ARhiva Mediafax Foto)

Constantin Istrate (88 de ani) este al patrulea torţionar pentru care Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) solicită Parchetului începerea urmăririi penale, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii.

Anterior, IICCMER a mai solicitat procurorilor să îi cerceteze pe torţionarii Alexandru Vişinescu, Ioan Ficior şi Florian Cormoş, iar în cazul lui Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, institutul a prezentat rezultatul investigaţiilor.

În urma investigaţiilor desfăşurate în ultimele luni, IICMER a identificat o serie de probe care indică faptul că locotenent major (r) Constantin Istrate - care a îndeplinit funcţia de locţiitor al comandantului pentru pază şi regim la Colonia de muncă Oneşti în perioada decembrie 1953-mai 1954, respectiv la Penitenciarul Gherla în august 1957-noiembrie 1958, martie 1959-octombrie 19262, precum şi pe cea de comandant al Penitenciarului Gherla, din decembrie 1958 până în martie 1959  - a săvârşit infracţiuni contra umanităţii în legătură cu persoanele internate administrativ şi condamnaţii aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate.

Potrivit IICCMER, Constantin Istrate a impus persoanelor aflate în executarea pedepsei un regim de detenţie inuman care depăşea ca duritate limitele prevăzute de regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcţiei Generale a Penitenciarelor.

Acest tip de regim extrem de dur aplicat în cadrul celor două unităţi penitenciare poate fi calificat drept unul de exterminare prin raportare la condiţiile inumane de detenţie responsabile pentru decesul a numeroşi deţinuţi. Regimul de detenţie a fost aplicat în mod indenţionat şi susţinut de către Istrate Constantin şi poate fi caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor şi îngrijirii medicale, abuzuri şi nu în ultimul rând prin numărul mare de decese survenite, potrivit sursei citate.

Conform documentelor care atestă decesul deţinuţilor, identificate în Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, în intervalul decembrie 1953 - mai 1954, când sublocotenentul Istrate Constantin a fost locţiitor al comandantului pentru pază şi regim de la colonia de muncă Oneşti, a decedat un deţinut imediat după transferul din Bacău.

De asemenea, conform certificatelor oficiale de deces sau a documentelor care atestă decesul deţinuţilor identificate în Arhiva Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, respectiv arhiva Penitenciarului Gherla, Arhiva Consiliului Naţional pentru studierea Arhivelor Securităţii şi la Primăria Municipiului Gherla, în perioada cuprinsă între 1 august 1957 şi 31 octombrie 1962, dar şi în perioada în care Constantin Istrate a fost comandant al acestei unităţi au decedat 216 deţinuţi, nouă dintre aceştia în cele trei luni în care el a fost comandant.

În aprilie 2013, IICCMER anunţa că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale persoanelor în cauză.

Primul caz prezentat de IICCMER, în iulie 2013, a fost cel al lui Alexandru Vişinescu, fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din 1956 până la desfiinţarea închisorii, în 1963, ultimul şef al închisorii în care a sfârşit, în urma torturilor, şi liderul ţărănist Ion Mihalache.

Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a descoperit că Vişinescu s-ar face vinovat de moartea a 12 deţinuţi politici. În cei şapte ani în care a condus penitenciarul, Vişinescu a instaurat un regim de tortură şi teroare.

În 18 iunie 2014, Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie l-a trimis în judecată pe Alexandru Vişinescu, pentru săvârşirea de infracţini contra umanităţii.

Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanţei supreme începerea urmării penale şi împotriva fostului comandant al coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani), tot pentru genocid, acuzaţie reîncadrată recent în infracţiuni contra umanităţii, în acord cu prevederile din noul Cod penal.

În 24 octombrie 2013, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior, acuzat că, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant, deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava.

Procurorii au arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducera unităţii a fost Ioan Ficior.

Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul lt. maj. (r) Iuliu Sebestyen, decedat în octombrie 2013, suspectat de comiterea unor crime şi abuzuri politice în perioada în care a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim (ianuarie 1954 - decembrie 1955) în cadrul Penitenciarului Gherla. "Alte persoane care au deţinut funcţii de conducere în aparatul represiv urmează să fie trimise în justiţie în perioada următoare", preciza IICCMER.

În 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un denunţ formulat împotriva căpitanului (r) Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, constând în aceea că, în virtutea funcţiei de comandant deţinută în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în Colonia de muncă de la Cernavodă.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
IICCMER ,
ISTRATE ,
PARCHET
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.