Curtea Constituţională: Sesizarea lui Băsescu în cazul restituirii imobilelor preluate abuziv, admisă în parte

"În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu unanimitate de voturi, a admis, în parte, obiecţia de neconstituţionalitate şi a constatat că prevederile art. IV din Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la art. 6 alin.(1) din Legea nr.165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene sunt neconstituţionale", a stabilit CC.

Decizia este definitivă şi general obligatorie, şi se comunică Preşedintelui României, preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi primului ministru.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a trimis, în 11 decembrie 2014, preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea OUG 115/2013 pentru instituirea unui nou termen în care să se finalizeze situaţia prevăzută la articolul 6 alineatul (1) din Legea 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi pentru prorogarea unor termene.

În sesizarea transmisă CC, Traian Băsescu amintea că, iniţial, Legea privind aprobarea ordonanţei de urgenţă a fost adoptată de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în 24 iunie 2014, iar în 10 iulie 2014, preşedintele României a solicitat Parlamentului reexaminarea actului normativ. În urma reexaminării, la data de 25 noiembrie 2014, Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, a adoptat Legea privind aprobarea OUG cu unele modificări şi completări, inclusiv în sensul admiterii cererii de reexaminare, legea fiind retransmisă preşedintelui României, în vederea promulgării.

Fostul preşedinte preciza că motivele sesizării ţin de faptul că, în data de 10 iulie2014, a solicitat reexaminarea legii deoarece acest act normativ modifica, cu ocazia aprobării, un termen stabilit de OUG 115/2013, care la data adoptării legii de către camera decizională era deja expirat de două zile, astfel că actul normativ transmis spre promulgare încălca prevederile articolului 15 alineatul (2) din Constituţie potrivit căruia „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”, coroborat cu articolul 78 din legea fundamentală, conform căruia, după promulgare, „legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei”. În 14 octombrie, Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a întocmit un raport asupra cererii de reexaminare, ocazie cu care aceasta a fost aprobată, articolul din lege semnalat ca neconstituţional prin cererea preşedintelui României fiind eliminat.

"Cu toate acestea, prin acelaşi raport, în lege a fost introdus un amendament care nu are vreo legătură cu aspectele ridicate prin cererea de reexaminare a preşedintelui României ori măcar cu obiectul de reglementare al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 115/2013 aprobată prin legea supusă dezbaterii. Proiectul de lege, în forma amendată de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, a fost supus dezbaterii plenului Camerei Deputaţilor şi aprobat, în data de 25 noiembrie 2014", se preciza în sesizarea către CC.

"Drept urmare, legea a fost completată cu Articolul IV, care dispune introducerea unui nou articol, 11, în Ordonanţa Guvernului nr. 89/2000 privind unele măsuri pentru autorizarea operatorilor şi efectuarea înscrierilor în Arhiva Electronică de Garanţii Reale Mobiliare, având următorul cuprins: «Nu poate dobândi calitatea de operator autorizat/agent împuternicit şi nu poate efectua înregistrarea formularelor de aviz de înscriere în A.E.G.R.M. persoana care este parte în contractul/operaţiunile asimilate care stă la baza înscrierii sau în avizul de înscriere, după cum urmează: a) operatorul autorizat şi/sau agentul împuternicit al acestuia; b) societatea comercială la care operatorul autorizat şi/sau agentul împuternicit al acestuia deţin participaţii ori care este controlată, indirect, de operatorul autorizat şi/sau agentul împuternicit al acestuia; c) asociaţia sau fundaţia constituită de operatorul autorizat/agentul împuternicit al acestuia. (2) Înţelegerile dintre operatori sau agenţi privind înregistrarea exclusivă şi reciprocă în A.E.G.R.M. sunt considerate practici anticoncurenţiale şi sunt interzise»", continuă sursa citată.

Fostul preşedinte considera că modificarea şi completarea unui alt act normativ decât cel care făcea obiectul de reglementare al legii în forma iniţială cu ocazia reexaminării constituie "o practică neconstituţională".

"Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 991/2008 cu privire la procedura parlamentară în cazul cererilor de reexaminare, stabilind faptul că autoritatea legiuitoare se poate pronunţa cu ocazia reexaminării legilor la cererea Preşedintelui României asupra textelor cuprinse în cererea de reexaminare şi a celor care au legătură cu acestea, dacă este necesară corelarea tehnico-legislativă a dispoziţiilor din lege. Or, în cazul de faţă, nu putem admite faptul că între aspectele solicitate prin cererea de reexaminare şi introducerea Articolului IV, cu ocazia reexaminării, există vreo legătură care să justifice o atare practică", menţiona fostul şef al statului.

Totodată, în sesizare a fost semnalat faptul că, după reexaminare, Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, "a respectat procedura parlamentară şi s-a limitat la a elimina textele criticate prin cererea de reexaminare, fără a aduce alte modificări sau completări legii".

"Ca atare, considerăm că modificarea şi completarea unui alt act normativ decât cel care făcea obiectul de reglementare al legii în forma iniţială, pe calea amendării proiectului de lege cu ocazia dezbaterii cererii de reexaminare în comisia camerei decizionale, fără dezbaterea şi votul prealabil al acestei modificări de către prima cameră sesizată, contravine flagrant Articolului 76 alineatul (2) din Constituţia României, potrivit căruia «Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră», precum şi principiului constituţional al bicameralismului", se mai arată în textul menţionat.

De asemenea, potrivit sursei citate, "articolul IV din lege, introdus ca amendament cu ocazia reexaminării, vizează un alt act normativ şi o altă situaţie juridică decât cele care făceau obiectul legii iniţiale, astfel că el capătă natura juridică a unei propuneri legislative, care, în acest caz, ar fi adoptată cu încălcarea prevederilor Articolului 74 din Constituţie, care reglementează iniţiativa legislativă. Or, adoptarea unei propuneri legislative pe calea amendării proiectelor cu ocazia reexaminării, fără dezbaterea şi adoptarea sa de către ambele camere ale Parlamentului, nu numai că ar încălca principiul bicameralismului, dar ar încălca şi dreptul constituţional al preşedintelui României de a solicita reexaminarea legilor înainte de promulgare, conform Articolului 77 alineatul (2) din Constituţie, potrivit căruia «Înainte de promulgare, preşedintele poate cere Parlamentului o singură dată reexaminarea legii»".