Curtea Supremă, în sesizarea către CCR: Definiţia erorii judiciare e imprecisă şi generală

Magistraţii ÎCCJ au subliniat, joi, în sesizarea transmisă CCR, faptul că în modificarea Legii privind statutul magistraţilor nu este identificată în mod clar ipoteza în care există eroarea judiciară, ci doar în linii generale, ceea ce duce la imposibilitatea aplicării legii.

405 afișări
Imaginea articolului Curtea Supremă, în sesizarea către CCR: Definiţia erorii judiciare e imprecisă şi generală

Curtea Supremă, în sesizarea către CCR: Definiţia erorii judiciare e imprecisă şi generală

„În cuprinsul dispoziţiilor art. 96 alin. (3) lit. a) şi b), în forma modificată, nu sunt identificate, în mod clar, ipotezele în care există eroarea judiciară, ci sunt indicate, în mod general, „actele procesuale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”. Referirea cu caracter general la orice act procesual, la încălcarea oricărei dispoziţii legale de drept material şi procesual, la orice hotărâre judecătorească definitivă contrară oricărei dispoziţii legale nu poate echivala cu îndeplinirea obligaţiei de a stabili, în mod clar, ipotezele în care există eroarea judiciară”, se arată în sesizarea CCR, transmisă de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ).

Judecătorii de la instanţa supremă mai subliniază că legiuitorul s-a îndepărtat de la normele articolelor 538 şi 539 din Codul de Procedură Penală şi a inclus în sfera erorii judicare „actele proceduale” dispuse cu încălcarea „dispoziţiilor legale de drept material şi procesual” şi „hotărârile judecătoreşti definitive” „contrare legii sau situaţiei de fapt”, fără nicio circumstanţiere menită să permită identificarea clară a acestora.

„Efectul utilizării unor formulări cu caracter general şi imprecis în definiţia noţiunii de eroare judiciară este imposibilitatea delimitării sferei erorii judiciare şi, în consecinţă, imposibilitatea aplicării dispoziţiilor care o reglementează”, spune ÎCCJ.

Judecătorii au mai formulat o sesizare a Curţii Constituţionale Române (CCR) şi în ceea ce priveşte modificările Legii nr.535/2004, privind prevenirea şi combaterea terorismului.

„Partea introductivă a articolului 3, alin 1 din Directiva (UE) 2017/541 nu condiţionează existenţa infracţiunilor de terorism de motivul comiterii acestora, în timp ce în normele de incriminare privind actele de terorism cuprinse în art. 32 alin, 1 şi 3 din Legea nr. 535/2005, în forma modificată, este introdusă condiţia suplimentară ca fapta să fie motivată politic, religios sau ideologic. În consecinţă, normele de incriminare privind actele de terorism prevăzute în art. 32 alin. 1 şi 3 raportat la art. 1 din Legea nr. 535/2005, în forma modificată, prevăd condiţii diferite în raport cu cerinţele stabilite în partea introductivă a prevederilor (...) din Directiva (UE), nefiind asigurată concordanţa cu aceste prevederi şi îndeplinirea obligaţiei de a le transpune în dreptul intern”, arată ÎCCJ.

De asemenea, în sesizarea transmisă CCR, se arată că anumite dispoziţii cuprind expresii ce nu permit stabilirea, cu precizie, a sferei infracţiunilor care se judecă în primă instanţă la nivelul ÎCCJ, „creând incertitudini cu privire la competenţa de judecată în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în legea 535/2004”.

„Prin urmare, dispoziţiile art. I, pct. 1, pct. 26, pct. 28, pct. 31 şi pct 43 din Legea pentru modificarea şi completarea Legii 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, prin caracterul neclar şi imprecis, precum şi prin incertitudinile pe care le ceează în materia competenţei de judecată în primă instanţă, încalcă standardele de claritate, precizie şi previzibilitate consacrate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, contravenind art. 1 alin 5 din Constituţie în componenta sa referitoare la calitatea legii”, mai cuprinde sesizarea.

Senatul a adoptat, marţi, în calitate de for decizional, modificările legii 303/2004 privind statutul magistratilor cu 79 de voturi pentru, 26 împotrivă şi nicio abţinere.

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici