Economia Ucrainei este deja la pământ: 12,5 miliarde trimise în străinătate 2022. Oligarhii au fugit cu avioanele

Primii au fost olandezii de la KLM, urmaţi de toţi ceilalţi: Lufthansa, Austria, Air France. Companiile aeriene au anulat Kievul de la secţiunea destinaţii.

Apoi, a venit rândul companiilor de înaltă tehnologie, mutate temporar în Silicon Valley-ul israelian, Herzliya. A fost rândul ambasadelor: americanii, englezii, germanii, toţi puşi pe fugă sau mutaţi la Lvov.

De câteva zile, este momentul negru al restaurantelor şi cluburilor de lux îndrăgite de oligarhi: rămân deschise, dar nu mai au clienţi, pentru că bogaţii sunt în siguranţă în Europa de câteva săptămâni, înlocuindu-i pe sancţionaţii ruşi care, a scris pe Twitter oficialul Josep Borrell, „ministrul de externe” european, pentru o perioadă nu vor mai putea face cumpărături din Milano sau cumpăra diamante din Anvers.

Nu vor fi doar ruşii, pedepsiţi şi plasaţi în colţul economiei mondiale, victimele acestui conflict. Preşedintele Volodimir Zelenski a spus că în 12 ianuarie s-au transferat în străinătate un miliard şi jumătate de dolari din conturile bancare ucrainene.

Chiar săptămâna trecută, aproximativ 20 de avioane de lux şi charter-uri private au transportat „sute de oameni cu venituri mari” în altă parte. Un agent imobiliar ne-a spus că vile şi apartamente de lux din zonele rezidenţiale din Kiev ajung deja pe piaţă.

Portul Odesa, complet blocat 

Potrivit Centrului de cercetare economică şi de afaceri, 8 ani de conflict în Donbas au costat Kievul cam 280 de miliarde de dolari. La Marea Neagră, în portul Odesa, se vede un lung şir de nave în radă, care de săptămâni întregi aşteaptă să descarce containere, pentru că pe o parte se află digurile ocupate de Marina Ucraineană, pe de alta se află  flota trimisă de Putin. Multe companii internaţionale renunţă la acea, cel mai stă gură de intrare, care costa o avere doar în poliţe de asigurare pentru depozitare.

Ucraina a fost întotdeauna unul dintre marile hub-uri de containere ale lumii, reprezentând 12% din traficul global şi, în fiecare lună, pierde cota de piaţă în faţa Bosforului turcesc vecin. Investitorii au decis să părăsească Ucraina: multinaţionalele pleacă, companiile care au profitat în ultimii ani de costurile reduse ale forţei de muncă se îndepărtează.

Salariile medii de 500 de euro sunt şi, mai mult, devorate de inflaţie. „Avem nevoie de bani de la Fondul Monetar Internaţional pentru că organismul uman are nevoie de sânge”, era apelul Kievului în urmă cu ceva timp, dar aceşti bani au fost deja daţi şi FMI are acum puţină încredere: nu a fost îndeplinită nicio precondiţie pentru împrumut, de la reforma justiţiei foarte corupte la cea a sistemului bancar, aflat în mâinile oligarhilor. Iar neîncrederea în perspectivele ucrainene creşte de fiecare dată când Biden şi Putin se atacă reciproc.