Judecătorul Gîrbovan explică de ce UNJR a vrut limitarea atribuţiilor preşedintelui privind numirile din justiţie: Actuala procedură lasă loc interferenţelor serviciilor

Actuala procedură de numire a magistraţilor lasă loc interferenţelor serviciilor de informaţii, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa justiţiei, motiv pentru care UNJR a cerut, iar comisia specială a aprobat, ca preşedintele României să nu poată refuza numirile în funcţie, scrie Dana Gîrbovan.

Share pe Facebook 1654 afişări

Judecătorul Gîrbovan explică de ce UNJR a vrut limitarea dreptului preşedintelui de a refuza numirile judecătorilor şi procurorilor: Actuala procedură lasă loc interferenţelor serviciilor

"Putem vorbi despre judecători independenţi dacă, după ce aceştia şi-au obţinut dreptul de a fi numiţi în funcţie, Preşedintele le poate refuza, inclusiv în baza unor informaţii primite de la servicii, numirea în funcţie? Aceasta e întrebarea pe care trebuie să şi-o pună fiecare în contextul în care spaţiul public este asaltat de critici, dezinformări şi acuze vehemente privind adoptarea în Comisia parlamentară a unor amendamente în urma cărora Preşedintele României nu mai poate refuza numirile în funcţiile de execuţie şi conducere în ceea ce îi priveşte pe judecători", a scris Dana Gîrbovan, duminică, pe Facebook.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR) a enumerat motivele pentru care asociaţia a cerut abrogarea articolului prin care preşedintele României putea refuza numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, precizând că în spaţiul public se pune problema greşit, adică de diminuare a puterii şefului statului, când centrul discuţiilor ar trebui să se axeze pe reglementarea procedurilor de numire într-un mod care să asigure garanţii depline de independenţă pentru magistraţi.

"UNJR a propus, şi în Comisie s-a adoptat, abrogarea articolului care permitea Preşedintelui să refuze, chiar şi o singură dată, propunerile de numire în funcţiile de procuror şi judecător venite de la CSM. Principala critică adusă propunerii de abrogare a acestei prevederi a fost legată de pretinsa încălcare a deciziei Curţii Constituţionale nr. 375/2005. (...) Decizia Curţii Constituţionale a fost una de respingere a criticilor de neconstituţionalitate aduse prevederilor legale amintite. Or, faptul că CCR a respins critici/excepţii de neconstituţionalitate ale unui articol de lege nu înseamnă că acel articol nu poate fi abrogat sau modificat niciodată sau, de asemenea, că CCR nu ar mai putea examina constituţionalitatea acelui articol din perspectiva altor considerente şi critici/excepţii, ce nu au fost avute în vedere în controlul de constituţionalitate anterior", arată Dana Gîrbovan.

Preşedintele UNJR enumeră apoi articolul 125 din statutul judecătorilor care arată că judecătorii numiţi de preşedinte sunt inamovibili, propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice, articolul 134 din atribuţiile CSM care arată că membrii "Consiliului Superior al Magistraturii propun preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii" şi articolul 94, referitor la alte atribuţii, care stipulează că preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii: numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege.

"A permite Preşedintelui să refuze numirea în funcţie a judecătorilor în baza unor motive ce exced condiţiilor numite de lege, înseamnă a-l aşeza pe acesta deasupra legii, dându-i o putere absolută de apreciere acolo unde Constituţia însăşi îl limitează. Aceasta nu înseamnă că Preşedintele nu are nici un alt instrument constituţional în procesul de stabilire a condiţiilor prevăzute de lege în numirea judecatorilor. Astfel, dacă Preşedintele consideră că acele “condiţii” din lege, stabilite de Parlament, pentru că o persoană să ajungă să fie numită judecător nu sunt suficiente sau, dimpotrivă, sunt excesive, Preşedintele poate retrimite legea Parlamentului spre reexaminare, argumentandu-şi punctul de vedere în acest cadru. De asemenea, Preşedintele poate sesiza a priori Curtea Constituţională, în cazul în care consideră că anumite “condiţii” din legea votată de Parlament nu ar fi în acord cu Constituţia. Nimeni nu îi ia aceste prerogative Preşedintelui", mai scrie Dana Gîrbovan.

Problema ridicată de UNJR este însă, transmite preşedintele asociaţiei, "dacă preşedintele se poate implica activ în procesul de selectare individuală a judecătorilor şi procurorilor, refuzând unui procuror şi judecător stagiar dreptul de a fi numit definitiv în funcţie, după ce acesta a împlinit toate condiţiile impuse de lege în acest sens?".

Dana Gîrbovan vorbeşte şi despre implicarea serviciilor în numirea magistraţilor.

"Un preşedinte poate refuza o numire în funcţia de judecător şi procuror pe baza informaţiilor clasificate primite de la serviciile de informaţii, ceea ce înseamnă să admitem şi să permitem că, încă de când sunt candidaţi sau cursanţi la INM, viitorii judecători să fie urmăriţi de servicii. Putem fi de acord şi permite, ca societate care se pretinde şi doreşte democratică, serviciilor de informaţii să îşi constituie baze de date cu privire la viitori magistraţi şi să se implice în numirile în funcţia de judecător şi procuror prin informaţiile clasificate pe care le pun la dispoziţia Preşedintelui? O astfel de procedură nu respectă independenţa justiţiei şi rigorile statului de drept, fiind de-a dreptul o ameninţare nu doar la adresa independenţei justiţiei, ci la însăşi democraţia din România şi la bunul mers al statului", avertizează preşedintele Uniunii Judecătorilor din România.

Dana Gîrbovan mai arată că actuala procedură de numire în funcţia de judecător şi procuror lasă loc la mult arbitrariu şi interferenţe ale serviciilor de informaţii în procesul de numire, ceea ce reprezintă o ameninţare la adresa independenţei justiţiei.

"Toate aceste elemente nu au fost analizat în nici un fel de Curtea Constituţională. Pentru aceste motive, UNJR a susţinut că trebuie să fie abrogată prevederea din lege potrivit căreia Preşedintele poate refuza, chiar o singură dată, motivat, numirea definitivă în funcţia de judecător sau procuror", mai precizează preşedintele UNJR.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
DAA GÎRBOVAN ,
MAGISTRAŢI ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.