Video Marius Tucă Show (Partea a III-a) | Dr. Mihaela Bilic: Alimentaţia copiilor trebuie să fie grasă. Mierea şi zahărul sunt la fel de păguboase. Cu două ciorbe pe zi slăbeşti 20-30 de kg în trei luni

Nutriţionistul Mihaela Bilic spune că părinţii nu ar trebui să-şi supună copiii dietelor, ci să le impună reguli şi să le acorde mai multă atenţie. Medicul combate şi moda alimentelor bio, susţinând că este vorba despre o şmecherie.

19860 afișări

Prezentăm câteva din declaraţiile medicului nutriţionist Mihaela Bilic la emisiunea „Marius Tucă Show”:

„Un copil obez va fi un adult care non-stop va lupta să-şi ţină aceste celule adipoase goale, dar, atenţie, ele urlând de foame. E inuman să consumi atât de multă energie vitală în lupta cu nişte hormoni, iar capul nostru nu poate, adică hormonul bate neuronul”

„Copiii noştri cresc fără reguli, cresc într-un soi de, nu se numeşte libertate, se numeşte mai degrabă abandon”

„Psihonutriţia: întrebarea nu este ”eu ce mănânc?”, ci „eu de ce mănânc?”. În nici 30% din cazuri nu este de foame, sunt atât de multe motive pentru care mâncăm”

„Înainte să vă duceţi să faceţi facila operaţie de tăiere de intestine, faceţi această experienţă voi pentru voi. În 3 luni, cu două ciorbe pe zi se slăbeşte între 20 şi 30 de kilograme”.

„Noi dacă trăim în România ar fi ideal să mâncăm lucrurile care cresc aici în România, ar fi o chestiune genetică”

„Postul nu înseamnă să mănânci toate alimentele în varianta lor vegetală. Un post în care să fii sătul nu înseamnă post”

„Mămăliga trebuie reconsiderată. Şi pufuleţii! Sunt foarte buni, dar oamenii se gândesc că sunt snack”

„Acum toată lumea vrea bio şi nu realizează că nu bio e şmecheria, ci crescutul neintensiv, pentru că dacă tu îţi iei un ou bio nu are valoare mare nutritivă”

Redăm integral parte a III-a a interviului:

Marius Tucă: Pentru că tot am vorbit despre femeie şi, în general, despre familie, femeia e importantă într-o familie, dacă nu cea mai importantă, să vorbim şi despre copii. E o carte care se adresează copiilor şi, într-adevăr, cartea ar trebui în grădiniţe, în şcoli generale, abc-ul de nutriţie. Şi vreau să ne vorbeşti pentru că alimentaţia...

Mihaela Bilic: Eu le iubesc pe toate cărţile mele, iar la asta ...

Marius Tucă: Ştiu, sunt copiii tăi şi îi iubeşti cel mai tare.

Mihaela Bilic: E adevărat şi la asta şi ilustraţia am migălit-o mult, are 100 şi ceva de pagini, are jocuri pentru copii, adică da, avem nevoie de abecedare.

Marius Tucă: Cum trebuie să hrănim copiii până la urmă?

Ajungem la nişte lucruri teribile pentru un copil, care este pus să mănânce dietetic, i se scoate grăsimea din alimentaţie de frica kilogramelor în plus

Mihaela Bilic: Însă trebuie să-ţi recunosc ţie cartea am scris-o în primul rând pentru părinţi. Pentru că din nou este iarăşi o chestiune aş spune aşa ne semeţim, şi suntem cu nasul pe sus spunând că noi ca şi adulţi ştim ce avem de făcut pentru copiii noştri.

Marius Tucă: Noi am fost hrăniţi de părinţii noştri, normal că şi copiii din ziua de astăzi

Mihaela Bilic: Ei din păcate copiii din ziua de astăzi sunt hrăniţi de nişte părinţi care...

Marius Tucă: Părinţi denaturaţi, cu ghilimele de rigoare, exagerez.

Mihaela Bilic: Nu ştiu dacă denaturaţi, cei care vor să fie informaţi ajung să fie extrem de radicali şi să ia nişte decizii teribile crezând că sunt nişte decizii bune şi ajungem la nişte lucruri care sunt teribile pentru un copil, un copil este pus să mănânce dietetic i se scoate grăsimea din alimentaţie de frica kilogramelor în plus.

Marius Tucă: Ce trebuie să mănânce, ce nu trebuie să mănânce şi care sunt sfaturile tale cele mai importante?

Mihaela Bilic: Iată e nevoie de o carte pentru ca să înţelegem că alimentaţia copiilor culmea trebuie să fie grasă. Un copil trebuie să mănânce lucruri grase şi el instinctiv ştie asta, întotdeauna copilul o să mănânce cartoful prăjit, nu ăla fiert, întotdeauna copilul o să ceară unt, o să ceară lucruri care se pun pe pâine şi care automat au grăsime. În momentul însă în care vorbim de alimentaţia copilului mai trebuie să ştim un singur lucru dincolo de ingredientul sau mă rog de cantitatea care este în farfurie, un lucru care ne lipseşte şi aici o să avem de tras noi ca şi generaţii care să spunem că am fost mult prea ocupaţi sau mult prea bulversaţi de tot ce s-a întâmplat în jurul nostru şi am uitat să punem preţ pe mâncatul în familie, pe gătitul acasă, pentru tot acest bling-bling alimentar care îi fascinează nu numai pe copiii noştri, dar şi pe noi, şi atunci în acest context trebuie înţeles faptul că dacă nu privim cu seriozitate nu farfuria copilului, ci tot ce se întâmplă în casa noastră, copiii vor fi victime. Adică văd copii care fie se hrănesc singuri, adică îşi iau tot ce vor din frigider...

Marius Tucă: Şi când vor şi ce vor.

Mihaela Bilic: Dar ce găsesc în frigider lucruri care se pot mânca reci ca un sendviş, sunt copii care nu ştiu dacă mănâncă o dată pe săptămână cu părinţii la masă, nici măcar la masa de seară, sunt copii cărora li se fac toate poftele cu condiţia prin asta să-ţi plăteşti într-un fel lipsa ta de atenţie şi de timp petrecut cu copilul tău, sunt copii care nu acceptă reguli şi aici la capitolul acesta, mai spuneam într-o emisiune şi spun în continuare, pentru că mi s-a părut fabulos, abia în noiembrie am aflat-o şi eu la cursul meu de nutriţie în Franţa, când ni s-a spus că o mamă bună este o mamă efectiv, netradus din engleză, good enough ce înseamnă asta că este o mamă de nota 5. Adică avem acum de a face acum cu această dorinţă copiii noştri să aibă tot ce nu am avut noi şi unui copil căruia îi satisfaci toate nevoile şi care niciodată pe parcursul copilăriei nu a fost confruntat cu refuz, cu nereuşită, cu eşec, şi efectiv cu această insatisfacţie care trebuie să facă parte din viaţa lui ajunge ca la o vârstă de adolescent poate, să se confrunte poate pentru prima oară în afara mediului cocoloşit din familie, să aibă impact cu un lucru negativ sau cu un minim disconfort şi acela să se transforme într-o întreagă dramă şi tragedie, aceia vor fi adulţi care vor fi tot timpul dezechilibraţi şi vor căuta în mâncare confort, pentru că ei toată viaţa, aşa li s-a părut lor, că viaţa trebuie să fie numai cu bine, numai cu bun, fără niciun fel de...

Copiii noştri cresc fără reguli, cresc într-un soi de, nu se numeşte libertate, se numeşte mai degrabă abandon

Marius Tucă: Aici e şi cum i se spune, recomand o carte ”Între părinte şi copil”, a lui Ginott, apropo de psihologia copilului pentru că e important şi cum spui toate astea. Important este cum e să fii o mamă de nota 5, să o faci cu blândeţe, dar cu fermitate, mă rog e mult de discutat.

Mihaela Bilic: E foarte important, deci copiii noştri cresc fără reguli, cresc într-un soi de, nu se numeşte libertate, se numeşte mai degrabă abandon.

Marius Tucă: E haos până la urmă.

Mihaela Bilic: Da, şi atunci lucrul acesta se reflectă nu numai asupra alimentaţiei, se reflectă asupra întregului lor emoţional. Părinţii nu vorbesc cu copiii despre emoţii, de ce pentru că şi ei ca şi noi nu am avut această educaţie din punct de vedere emoţional, nu am fost învăţaţi să ne etichetăm emoţiile, să ni le trăim la modul firesc.

Marius Tucă: Sunt lucruri neplăcute sau lucruri chiar dramatice care trebuie spuse copiilor şi asta înseamnă normalitate şi lucrurile astea fac din copii nişte oameni normali până la urmă nu oameni slabi, nu oameni care să fie dependenţi de la zahăr până la faptul că trebuie să plece în vacanţă nu ştiu câte zile pe an sau ceva de genul acesta.

Mihaela Bilic: Da, cum le spun eu în cartea mea, cu păcătoase, că e normal să fii mâncăcios, pofticios şi lacom, aşa trebuie să le spunem din punct de vedere emoţional că e normal să fim trişti, furioşi, să simţim disconfortul, şi atunci lucrurile astea în momentul în care sunt prezentate atât de banal, atunci dintr-o dată înţelegi ce se întâmplă în tine şi nu mai încerci să ascunzi sub mâncare.

Marius Tucă: Şi mai este un lucru important că refugiul la dulciuri, pentru că mulţi dintre copii se îngraşă pentru că mănâncă foarte mult dulce.

Mihaela Bilic: Dar nu numai copiii, şi adulţii ulterior.

Marius Tucă: Şi adulţii de fapt un refugiu al...

Mihaela Bilic: O calmare a creierului.

Marius Tucă: O calmare a creierului care este frustrat, care nu este într-o stare de bine, nu eşti deloc ok.

Mihaela Bilic: Şi tu nu te înţelegi, adică nu ştii exact intoleranţă la disconfortul...

Marius Tucă: Şi de fapt nefericirea cumva se completează prin cantităţi mari de dulciuri.

Mihaela Bilic: Nu ştiu dacă se completează, cât de fapt se anesteziază.

Marius Tucă: Se anesteziază sau se încearcă a fi păcălită sau se încearcă a fi înlocuită.

Mihaela Bilic: Da, pentru că ceva te doare sau nu-ţi convine, pui dulce şi atunci măcar pentru o perioadă scurtă trece disconfortul, ei bine această intoleranţă la disconfort nu poate fi tratată la nesfârşit cu mâncare pentru că o să ajungem să fim obezi când de fapt problema noastră este disconfortul emoţional.

Marius Tucă: Ce nu trebuie să mănânce copiii?

Mihaela Bilic:  Nu, copiii trebuie să mănânce din toate, ce trebuie însă, în schimb, copiii este să aibă o mulţime de alte...

Marius Tucă: Deci trebuie să mănânce de toate.

Copiii nu au nevoie de ecrane în faţa cărora să intre într-un fel de letargie ca părinţii să fie liniştiţi şi nici de frigidere pline astfel încât ei să tacă

Mihaela Bilic: Şi nu numai că de toate, dar nu trebuie să mănânce ca să simtă. La capitolul copii, mai mult decât la adulţi ei au nevoie de atenţie, au o curiozitate teribilă, sunt ca un fel de burete care trebuie tot timpul hrănit, au nevoie de timp petrecut cu părinţii lor, nu de mijloace materiale care să le compenseze lipsa ca şi prezenţă, au nevoie de atenţie, au nevoie de joacă şi au nevoie ca tot ce înseamnă imaginaţia lor şi simţurile să fie satisfăcute prin lucruri concrete. Deci copiii nu au nevoie de ecrane în faţa cărora să intre într-un fel de letargie ca părinţii să fie liniştiţi şi nici de frigidere pline astfel încât ei să tacă. Copiii au nevoie de entuziasm, de bucurie, de joacă de curiozitate şi foarte important să petreci timp cu ei.

Marius Tucă: Să petreci timp, asta e esenţial din toate punctele de vedere emoţional. E prima carte pentru copii scrisă de un medic nutriţionist, rar recomand cărţi cu atâta putere, dar această carte acest ”ABC de nutriţie”, cred că nu trebuie să lipsească din nicio casă în care există copii. Şi apropo de asta uite ce spui la un moment dat, o să mai prezentăm cartea spui aşa: pentru că ne naştem cu un număr de celule adipoase şi ele se multiplică până la pubertate, dar şi după aceea la infinit şi o dată multiplicate nu mai mor niciodată, mai mult de atât ele secretă un hormon numit leptină care practic ţipă de foame. Deci odată, atenţie părinţilor şi nu numai, odată ce am fost graşi este foarte greu să mai mâncăm echilibrat, instinctiv şi să ne abţinem ca să rămânem slabi. Este o luptă la care suntem condamnaţi pe viaţă odată ce am avut probleme de greutate. Şi dacă adulţii ţin cură de slăbire în cazul unui copil este periculos acest lucru. Mi se pare esenţial pentru copii să nu devină obezi, să nu devină graşi pentru că toată viaţa va fi o luptă împotriva ...

Mihaela Bilic: Va fi un adult care non-stop va lupta să-şi ţină aceste celule adipoase goale, dar , atenţie, ele urlând de foame. E inuman să consumi atât de multă energie vitală în lupta cu nişte hormoni, iar capul nostru nu poate, adică hormonul bate neuronul. Deci noi acestei impulsivităţi, acestei foame, nu foamea, este un fel de nevoie a hormonilor de mâncare noi nu ne putem opune nici cu voinţă, nici cu disciplină, este o chestiune teribilă.

Marius Tucă: E un urlet al organismului care nu poate fi înfrânt de minte, de luciditate. Mihaela, spune-ne câteva cuvinte despre cursurile pe care le faci în Franţa pentru că eu am rămas uimit, prima dată când ai venit, bineînţeles că eu le ştiu pe toate sau am pretenţia că ştiu, până să-mi spui despre asta, am citit foarte mult, cred că meseria m-a făcut să fiu un foarte bun autodidact atunci când vine de a descoperi, de a învăţa şi aşa mai departe. Cred că m-a ajutat foarte mult, totuşi la 1,90 metri, am 82-83 de kilograme de foarte multă vreme cu toate că la televiziune toţi spuneau că sunt foarte gras, mic, cocoşat, negricios, mă rog, glumesc acum şi am învăţat mult din asta şi totuşi după ce ne-am întâlnit prima dată după ce începuseşi cursurile am văzut că dintr-o dată lumea se schimbă, că lumea e alta şi mi s-a părut extraordinar, vreau să împărtăşeşti despre ce este vorba şi ce cursuri ai învăţat, ce ne învaţă aceşti francezi.

Psihoterapia de al treilea val, ACT: să fii de acord cu lucruri care nu-ţi fac plăcere şi să iei lucrurile ca atare

Mihaela Bilic: Este foarte interesant şi de aia a apărut tocmai pentru că sunt acolo nişte profesori inimoşi care au intuit că nu cura de slăbire şi dieta sunt rezolvarea kilogramelor în plus, ei au împlinit în noiembrie 20 de ani şi G.R.O.S. se numeşte, şi acronimul este pentru că el s-a numit Groupe de Reflexion sur lObesite et le Surpoids, deci a fost creat de un grup de nutriţionişti şi psihiatri acum 20 de ani şi care ei au încercat să ofere alternative acestui val de diete şi cure de slăbire care presupuneau iată un program impus din exterior de către un nutriţionist cu ore, cu ingrediente cu tot.

Marius Tucă: Pe ceasuri, pe minute, pe cantităţi.

Mihaela Bilic: Exact, şi care bineînţeles în funcţie de la caz la caz difereau ingredientele, dar până la urmă, în esenţă, tot asta se voia. Ei bine, 20 de ani mi se pare enorm ca şi moment în care ei au intuit că nu cura de slăbire şi dieta sunt soluţia.

Psihoterapia de al treilea  val, adică ACT:

Marius Tucă: Da, noi nici nu ştiam acum 20 de ani că există asta.

Mihaela Bilic: Noi nu ştiam nimic. Învăţăm, dar acum 20 de ani chiar nu ştiam. Este singura ţară în care s-a pus problema aşa, mai este un mic nucleu în Canada tot pe vorbitori de limbă franceză. Între timp alături de ei, sunt medici, obligatoriu, nutriţionişti,  sunt endocrinologi, sunt psihiatri, dar ceea ce este frumos este că sunt filosofi, sociologi, biologi, oameni care, iată, în jurul mâncării cât de multe elemente adună ea laolaltă tocmai pentru că ei au vrut ca mâncarea să fie observată şi dacă vreţi diagnosticată prin această complexitate a ei, sunt cursuri de kinetoterapie şi tot ce înseamnă body image pentru că s-a văzut în primul rând în cazul unui om cu kilograme în plus este vorba de o luptă sau mai degrabă un conflict între tine şi felul în care arăţi, deci oamenii îşi urăsc fiinţa, adică este mai degrabă un abandon al fiinţei tale pe care tu considerând că nu arăţi cum ţi-ar plăcea,  o abandonezi, adică nu mai vrei să ştii de ea, adică nu mai vrei să ai grijă de ea şi atunci ...

Marius Tucă: Un abandon mai degrabă de grăsime.

Mihaela Bilic: Da, şi atunci ai nevoie de această împăcare cu tine şi acceptare de sine şi care în final bineînţeles că asta a fost între timp, acum am văzut că şi în România se vorbeşte, dar atunci în 2013, când am făcut eu formarea atunci chiar nu auzisem în România de psihoterapia de al treilea  val, adică ACT se numeşte mai nou, a fost la un moment dat acea psihoterapie care se baza pe psihanaliză şi care întotdeauna căutam care este cauza durerii noastre, mergeam până în copilărie şi scormoneam să vedem de unde ne vine problema.

Marius Tucă: Că m-a bătut tata, la mine e simplu.

Mihaela Bilic: Da, da, după psihanaliză a fost această psihoterapie pe care am învăţat-o şi noi la facultate şi care presupunea transformarea negativului în pozitiv, ei bine psihoterapia de al treilea val, acest ACT înseamnă Acceptance Commitment Therapy, înseamnă că acceptarea este cel mai bun lucru din viaţa noastră. Foarte frumos. Tot francezii mi-au spus definiţia acceptării este a accepta, deci a fi de acord cu lucruri care nu-ţi fac plăcere, de la felul în care arăţi că ai picioare scurte şi ochi căprui, poate că dacă tu îi voiai să fie albaştri, până la căsnicia, profesia, partenerul, copiii pe care îi ai sau tot ce te înconjoară, ţara în care trăieşti, a accepta un lucru nu înseamnă că trebuie să-ţi placă, dar în momentul în care accepţi încetezi să mai fii într-o luptă cu tine şi cu morile de vânt. Iar apoi commitment  therapy, actul acesta înseamnă că în momentul în care tu ai realizat, apropo de ce este normal, asta e realitatea, la asta ne raportăm.

Marius Tucă: Sunt gras, nu am ochi albaştri, nu am copilul cel mai frumos, familia poate, nici ţara nu e poate ceea ce îmi doream, poate că şi prietenii mei ar fi trebuit să fie.

Mihaela Bilic: Da, iată, deci nu mai începem noi să ne învinovăţim pentru lucrurile astea, comitmentul ce înseamnă... este, având în vedere că datele acestea pe care în principiu nu am cum să le schimb, este cum reuşesc ca din ele să iau doar bucăţelele care sunt mai bune, iar pe cele care sunt mai puţin bune să le las să treacă cu impact minim asupra fiinţei mele, e lucrul care schimbă cu totul dacă vreţi raportarea noastră la psihoterapie, de ce? Pentru că nu mai trebuie să transformăm răul în bine, lucru care mi se pare absurd, să luăm lucrurile ca atare şi pe alea nu numai să ne bucurăm de ele, să le conştientizăm, iar pe celelalte să încercăm să le lăsăm să treacă cu impact minim. Nu putem desfiinţa răul din viaţa noastră, abia acum, târziu, am înţeles ce înseamnă filozoficul ”Go With The Flow”, adică să le laşi să curgă. În momentul în care tu te împotriveşti, că aia e nedreaptă, că vrei tu să o repari atunci automat te-ai pus împotriva curentului şi tot impactul îl ai asupra ta.

Marius Tucă: Este un proverb chinez excepţional prin analogie se poate aplica şi aici, stai pe malul râului şi o să curgă la vale toţi duşmanii tăi morţi plutind pe apă. Adică tot ce e rău să laşi, că se întâmplă cumva de la sine să treacă în timp şi aşa mai departe şi să nu te afecteze şi să nu te lupţi de fapt până la urmă, nu-ţi consuma energia să te lupţi cu asta.

Mihaela Bilic: Da, în teorie sunt lucruri care par de bun simţ, dar noi în practică dacă ne uităm un pic la noi şi aici vine şi conceptul american the mindfulness, adică, da, realizăm lucrurile astea în teorie, dar ne trezim dacă nu avem şi un pic de practică iarăşi ne enervăm când suntem în trafic, adică lucrurile care sunt, în loc să le lăsăm să treacă exact ca la un copil, uite că am o jucărie mai frumoasă aici, toţi suntem în trafic, toţi stau, hai să fac un lucru care din tot răul ăsta ceva bun să fie pentru mine, îmi pun o melodie care îmi place, vorbesc cu cineva care îmi este drag şi atunci tot acel impact negativ scade dramatic. În momentul în care am găsit acest grup, cum l-am găsit, era o chestiune interesantă eu le-am citit cărţile, iubesc tot ce înseamnă literatură franceză, le-am găsit cărţile doctorilor respectivi, când le-am citit erau ca un fel de revelaţie adică aproape că era exact ce simţeam şi eu nu dieta este rezolvarea şi atunci am zis ok unde sunt ei, trebuie să-i cunosc.. Am văzut că există acest curs pentru medici care se făcea  în fiecare an era un fel de supraspecializare, trebuia să fii medic să te înscrii, m-am înscris nu au fost locuri suficiente, în al doilea an la fel şi în al treilea am zis nu mai pot.

Nu ai voie să-i spui tu pacientului ce are de făcut, ci să-l asculţi şi eventual să repeţi anumite propoziţii ale lui astfel încât el auzindu-le de la tine să-şi dea seama că sunt o grozăvie şi o prostie

Marius Tucă: Deci nu ai reuşit.

Mihaela Bilic: Nu am reuşit, dar stai că nici în al treilea an nu mă primeau, îţi dai seama din Români, la ei era un curs de specializare plătit de stat pentru medicii lor, cine să vină din România. Şi în al treilea an şi acum ţin minte era 17 ianuarie m-am urcat în avion, m-am dus la locul respectiv şi le-am spus ”Eu am venit din România nu mai pot să aştept încă un an, eu nu mai pot să mai fac consultaţii cu pacienţii mei pentru că simt că nu cura de slăbire şi dieta sunt soluţia, vă rog să mă primiţi”.

Marius Tucă: Era în 2015 asta.

Mihaela Bilic: În 2013. Şi de atunci în fiecare an merg la cursul de aprofundare, cert este că am făcut alături de ei culmea cursul de actorie şi de joc de roluri, o mulţime de lucruri la care nu te-ai gândit tu ca medic, dar cel mai important şi mai amuzant şi asta pot să spun pentru colegii mei doctori este că mi-au trebuit nişte luni bune, pentru că cursurile respective erau module în care în fiecare lună făceam o săptămână de curs de dimineaţă până seara, a fost acest teribil exerciţiu de a uita ce ai învăţat în facultatea de medicină apropo de atitudine faţă de pacient este că nu ai voie să-i spui tu pacientului ce are de făcut, se numea dialog motivaţional şi tu trebuia să asculţi şi eventual să repeţi anumite propoziţii ale lui astfel încât el auzindu-le de la tine să-şi dea seama că sunt o grozăvie şi o prostie. Adică lucruri pe care noi le învăţăm în facultatea de medicină pentru că omul vine la tine cu gura căscată şi aşteaptă ca tu să-i spui ce are de făcut, în această formare pe care am făcut-o să nu ai voie să dai tu soluţia, ci să stai de vorbă cu omul respectiv de ce, pentru că prin acest dialog motivaţional vei asista miraculos la faptul că el singur îşi dă soluţia. Dar este doar o chestiune de răbdare şi respect să-l asculţi.

Marius Tucă: Dar cum îl faci, ce zic francezii?

Mihaela Bilic: Tu îl ghidezi în această conversaţie, este foarte mult bazată pe ascultare, anumite lucruri le punctez şi apoi, exemplele sunt inclusiv de joc de roluri şi atunci dacă el spune de exemplu că mănânc ronţăieli, mănânc trei mese plus două gustări, tu atunci poţi eventual retoric să-i spui crezând că acesta este un program de alimentaţie pentru un adult şi atunci pornind de la lucrul acesta nu-i pentru un adult, tu îi poţi spune că în principiu copiii mănâncă aşa pentru că au stomacul ... Se face cu paşi de furnică, pentru că el automat după discuţia cu mine automat va trage singur concluzia, deci din moment ce eu nu vreau să mai cresc şi nu mai sunt un copil în creştere, tu îi dai ca şi informaţii, tu eşti autoritatea care  îi spui că maturitatea alimentară înseamnă pauză de cinci ore între mese şi îi pui în paralel tipul de alimentaţie pe care îl credea corect cu ceea ce ar presupune o alimentaţie corectă pentru vârsta lui, dar omul respectiv pleacă de la tine spunându-şi el singur de mâine nu mai vreau gustări, pentru că dacă eu ca medic îţi spun şi dumneavoastră domnul Tucă de mâine renunţaţi la gustări şi, gata, numai trei mese pe zi.

Marius Tucă: Doamnă pentru nimic în lume, să ştiţi...

Mihaela Bilic:  Atunci ce faci pentru o săptămână, două, trei, dar după aceea tu ce zici da “ mă, dar uite ăla zice că sunt gustoase migdalele şi eu de ce să nu am o gustare, că dacă îmi scade glicemia şi mă prăbuşesc”. Deci este o chestiune cu care construieşti soluţia cu ajutorul omului din faţa ta şi el îşi găseşte singur soluţiile.

Psihonutriţia: întrebarea nu este ”eu ce mănânc?”, ci „eu de ce mănânc?” În nici  30% din cazuri nu este de foame, sunt atât de multe motive pentru care mâncăm

Marius Tucă: Iar în ceea ce priveşte alimentaţia că ajungem până aici, da, mi se pare un principiu incredibil, şi mi-a plăcut atunci în ceea ce priveşte alimentaţia poţi să mănânci de toate, cam asta ar fi ideea.

Mihaela Bilic: Păi da, ca să facem o definiţie clară a psihonutriţiei, că am văzut că acum fiind la modă şi vorbim de ea din 2013 a prins foarte bine conceptul, adică ne dăm seama că acolo este capcana, întrebarea nu este ”eu ce mănânc?, ci „eu de ce mănânc?”, ei, şi de abia de aici, ca jurnalist normal că îţi plac întrebările abia de aici începe de adevărat căutarea unui răspuns ”eu de ce mănânc?”. Pentru că nici în 30% din cazuri nu este de foame, sunt atât de multe motive pentru care mâncăm. Relaţia cu mâncarea spune cel mai mult despre noi şi atunci, dragii mei, întrebaţi-vă în momentul în care duceţi mâna cu mâncare la gură ”eu acum ce fac şi de ce mănânc” şi o să vedeţi că dacă vă e foame e cel mai simplu răspuns cu putinţă, sunt atât de multe lucruri acolo în interiorul nostru care aşteaptă să fie recunoscute.

Marius Tucă: Ştii care pe cât de simplă, pe atât de sofisticată poate părea.

Mihaela Bilic: Da, dar nu trebui neapărat să fie un răspuns, simplul fapt...

Marius Tucă: Cum se cheamă psiho...

Mihaela Bilic: nutriţie. Simplul fapt că ne punem întrebarea asta dintr-o dată ne aduce mai în contact cu noi.

Marius Tucă: În Franţa se aplică asta?

Mihaela Bilic: Nu numai că se aplică, acest grup de doctori sunt cei care l-au scos pe Dukan...

Marius Tucă: Mă gândesc la bucătăria franceză.

Mihaela Bilic: Nu numai că se aplică, dar ei l-au scos pe Dukan de la Colegiul Medicilor şi ei sunt cei care spun şi de adevăratelea în toţi anii ăştia, căci iată sunt şase ani de când sunt în contact cu ei, niciodată nu am vorbit despre calorii, despre feluri de mâncare, despre ingrediente în sine, adică este bună banana, între banană şi măr ce să alegem. Ei le numesc pe astea prejudecăţi alimentare pentru că nu contează că e banană sau măr, contează cât mănânci şi de ce mănânci. Adică şi la capitolul ăsta apropo de falsa dietetică uitaţi-vă la americani, în momentul în care au scos grăsimea şi zahărul şi au făcut în găleată alimente light nu e că a slăbit naţia lor, important este să înţelegi că dacă ajungi să mănânci de foame, că dacă ajungi să-ţi recunoşti emoţiile şi să recunoşti că ele nu trebuie nici ascunse, nici compensate cu mâncare, dintr-o dată voi trăi într-un firesc, adică atunci când ţi-e foame mănânci şi atunci când ai altfel de trăiri le trăieşti prin mijloace nealimentare. Însă este un întreg proces de autodidact, pentru că din păcate sau din fericire, nu poate să-l facă nimeni în locul tău şi cu atât mai puţin nutriţionistul.

Marius Tucă: Mai e o chestiune şi de porţie, apropo de americani că au ajuns la porţii cu găleata.

Mihaela Bilic: Despre asta vorbim. Dar acum vorbeam cu nişte prietene că am fost aici în Floreasca s-a deschis o brutărie din asta franţuzească şi am râs apropo de porţia de paste, deci am făcut şi poză, era un platou dreptunghiular ...

Marius Tucă: Un kil şi jumătate de paste.

Mihaela Bilic: Nu, e franţuzească, deci era un platou dreptunghiular de 30 de centimetri pe care era pusă o caserolă cu paste care nu era nici măcar cu vârf, deci cred că erau fix trei linguri de paste.

Marius Tucă: Ştiu că porţia clasică italienească de paste e suficient să te sature.

Mihaela Bilic: Dar la italieni sunt 70 de grame fierte, aici erau 35, cam aşa ceva.

Marius Tucă: Era mult mai puţin.

Mihaela Bilic: Da, era jumătate de porţie dintr-o porţie normală. Şi atunci în contextul ăsta întotdeauna porţia la francezi va fi mică şi de ce nu se îngraşă femeile franţuzoaice pentru că fac substituţie hormonală şi pentru că mănâncă puţin.

Marius Tucă: Şi pentru că mănâncă puţin, e foarte important, porţia e incredibil de importantă şi uităm de fiecare dată, ne aşezăm la masă şi mâncăm două porţii mari.

Mihaela Bilic: Şi uităm din copilărie, atunci când stăm cu copiii noştri la masă trebuie să punem mâncarea în farfurie porţie individuală, pentru că mărimea stomacului şi dimensiunea porţiei se educă încă din copilărie, iar un copil care ştie că aia e porţia va creşte cu o normalitate extrem de facilă, adică îi va uşura alegerile ulterior pentru că el ştie că aşa este normal să fie porţia.

Marius Tucă: Şi nu foarte multe alimente complexe la aceeaşi masă, nu poţi să mănânci şi carne şi peşte şi paste şi brânză şi ...

Mihaela Bilic: Şi nu metoda românească pe care o iubim mult şi la libanezi nu pusă mâncarea aşa pe mijlocul mesei.

Marius Tucă: A da, să ştii că noi am ajuns acolo, adică nu mai primim o porţie şi la revedere, se pun pe masă şapte feluri de mâncare şi ne punem din toate, hai de sărbători să spunem că ar putea să fie asta.

Mihaela Bilic: De acord, dar sărbătorile sunt puţine.

Marius Tucă :E adevărat, la români din ce în ce mai multe. Apropo de slăbit că noi am discutat despre oameni normali şi experienţa şi psihonutriţia asta care sună foarte bine, dar uit de fiecare dată, mi se pare un model de cunoaştere, de autocunoaştere a nevoilor tale, a de ce mănânci că mi se pare o bună întrebare, sau de ce mănânci acum, chiar a momentelor în care mănânci şi de ce mănânci, deci a sentimentelor tale, a frustrărilor tale şi aşa mai departe. Dar pentru că tot veni vorba de Ducan şi l-au dat afară din Academie sau de unde l-au dat, eu unul recomand, dacă îmi dai voie, şi îţi dau un exemplu foarte bun tatăl meu. Tatăl meu la 70 de ani a slăbit 40 de kilograme printr-o dietă gen Dukan. Adică prin foarte multe, adică la 70 de ani Mihaela, prin proteine. Eu cred mai ales dacă ai 120-130 de kilograme, adică nu eşti obezitatea aia extremă 170-200 de kilograme că se poate slăbi 30-40 de kilograme în câteva luni printr-o dietă bazată pe proteine.

Mihaela Bilic: Da, sunt medici nutriţionişti care au demonstrat, sunt lucruri duse la o extremă, adică se poate trăi 100 de zile doar cu apă.

Marius Tucă: Aici nu e vorba de înfometare, e vorba de cinci mese simple, dar bazate toate pe proteine de la ouă de prepeliţă, peşte, carne fiartă şi aşa mai departe.

Mihaela Bilic: Dar şi la capitolul ăsta o dietă cu atât de multe proteine şi pe o perioadă lungă trebuie supraveghere.

Hai să facem dieta omului sărac care mănâncă ciorbă de două ori pe zi. Perseverenţa trebuie să fie de 100 de zile pentru că se spune că doar atunci e schimbare

Marius Tucă: Tata a fost la un medic nutriţionist şi a făcut toate analizele...

Mihaela Bilic: Trebuie cu supraveghere medicală că altfel...

Marius Tucă: Supravegherea era o dată la două săptămâni ceva de genul ăsta.

Mihaela Bilic: Aşa da, dar altfel până acolo eu aş spune hai să facem dieta omului sărac care mănâncă ciorbă de două ori pe zi.

Marius Tucă: Sunt de acord, dar nu vei slăbi 40 de kilograme.

Mihaela Bilic: O, ba da.

Marius Tucă: Şi cu aia?

Mihaela Bilic: O, da.

Marius Tucă: Spune dieta.

Mihaela Bilic: Cu ciorbă de două ori pe zi.

Marius Tucă: De două ori pe zi, câte luni?

Mihaela Bilic: Păi până slăbeşti.

Marius Tucă: 40 de kilograme, în cât timp slăbeşti?

Mihaela Bilic: Păi dacă înainte mâncai ca un om aşa... eu zic că slăbeşti, în şase luni de zile eu cred că slăbeşti nu ştiu, poate 30 de kilograme

Marius Tucă: Perfect pentru oameni care au 90-100 de kilograme să ajungă la 70 e incredibil.

Mihaela Bilic: Hai să facem altfel, înainte să vă duceţi să faceţi facila operaţie de tăiere de intestine, faceţi această experienţă voi pentru voi. În psihologie se spune că orice schimbare trebuie, adică perseverenţa trebuie să fie de 100 de zile pentru că se spune că doar atunci e schimbare.

Marius Tucă: Mă străduiesc de 50 de ani, mai am un pic până la 100, de ani, nu de zile.

Mihaela Bilic: 100 de zile raportarea în tot ce înseamnă un an de zile cu tot ce înseamnă şi Paşte şi Crăciun are 365, mă 100 de zile nu e un capăt de ţară.

Marius Tucă: Mi se pare o provocare incredibilă ceea ce propui.

Mihaela Bilic: Încercaţi cu două ciorbe pe zi şi dimineaţa, nu ştiu, o cafea cu lapte, şi veţi slăbi mai mult de 30 de kilograme în şase luni

Marius Tucă: Eu spun aşa 100 de zile înseamnă trei luni, hotărăşte-te şase luni sau trei luni.

Mihaela Bilic: Nu am zis aşa ca să slăbeşti 30 de kilograme, în trei luni de zile, în 100 de zile cu două ciorbe pe zi se slăbeşte, nu ştiu, între 20 şi 30 de kilograme.

Marius Tucă: Păi incredibil, pentru că sunt foarte multe femei care au ajuns undeva la 80-90 de kilograme, hai să zicem 80 şi a slăbit 20 de kilograme, înseamnă să vii la greutatea ideală, iar pentru bărbaţi, eu cred că bărbaţii, tata avea 130 de kile şi slăbit până la 90, în vreo şase luni.

Mihaela Bilic: Cu cât ai mai multe kilograme cu atât e mai spectaculos.

Marius Tucă: E adevărat, aşa că se poate până în 130-140 de kilograme, eu cred că după 150 de kilograme numai cu operaţie.

Mihaela Bilic: Important este ca după ce ai slăbit să rămâi acolo.

Marius Tucă: Asta e cel mai important.

Mihaela Bilic: Da.

Marius Tucă: Pentru că după aceea nu mai poţi să mănânci două ciorbe pe zi, dar regimul tău, caloriile dietetic cu ghilimele, e cumva forţat, regimul tău trebuie să fie normal, dar nu trebuie să mai aibă niciun exces de niciun fel şi trebuie să fie echilibrat.

Mihaela Bilic: Intri într-un ritm în care chiar o să-ţi facă bine, să nu uităm că bunicii noştri mâncau, eu cel puţin aşa mi-o aduc aminte pe mamaie, îşi punea o cană de lapte şi o felie de pâine seara, aia era masa ei. În viaţa mea nu mi-o aduc aminte mâncând.

Marius Tucă: De la studiu China se spune că laptele ăsta de vacă, asta cu cazeina distruge. Sunt foarte mulţi care beau cappucino cu lapte de migdale şi lapte de cocos.

Mihaela Bilic: Cu zeamă de migdale.

Marius Tucă: Deci nu eşti de acord cu teoria asta.

Mihaela Bilic: Nu, nu sunt de acord, uitaţi-vă la serialul ăla şi gândiţi-vă ...

Marius Tucă: Lasă serialul că aici nu e pe seriale, aici e pe... eu vorbeam de un studiu din China.

Mihaela Bilic: Oamenii respectivi care trăiesc în China au învăţat să mănânce zeama aia pentru că altceva nu au ca si alternativă.

Marius Tucă: Nu, eu vorbesc de lapte.

Noi dacă trăim în România ar fi ideal să mâncăm lucrurile care cresc aici în România, ar fi o chestiune genetică

Mihaela Bilic: Păi nu, zeama respectivă este din nişte boabe pentru că ei nu au lapte acolo şi atunci noi aici avem şi atunci noi aici avem şi trebuie să mâncăm.

Marius Tucă: Am înţeles, deci laptele de vacă face rău sau nu face?

Mihaela Bilic: Face foarte bine.

Marius Tucă: Ok, deci îţi asumi.

Mihaela Bilic: Nu că îmi asum, o demonstrează ...

Marius Tucă: Deci cazeina nu duce la probleme grave ale organismului.

Mihaela Bilic: Nu, o demonstrează tradiţiile noastre de ani de zile şi o demonstrează oamenii ăia din nord.

Marius Tucă: Da, dar şi la China au demonstrat faptul...

Mihaela Bilic: Te-ai uitat la faptul cum arată un nordic şi un chinez, ăia înalţii.

Marius Tucă: La nordici nu mă uit şi la chinezi mi se pare că nu au sex, adică ...

Mihaela Bilic: Păi de ce pentru că la ei inclusiv poziţia picioarelor arată un tip de rahitism, nu au suficient de mult calciu.

Marius Tucă: Pentru că nu au mâncat lapte când erau mici şi au mâncat zeama aia.

Mihaela Bilic: Că n-au mâncat lapte şi din păcate pentru că tot ce înseamnă produs doar dacă este fermentat din soia aduce calciu pentru că din astea nefermentate nu se absoarbe calciul respectiv. Dar fiecare cu tradiţiile şi cu dacă vreţi ingredientele care cresc în regiunea respectivă, noi dacă trăim în România ar fi ideal să mâncăm lucrurile care cresc aici în România, ar fi o chestiune genetică.

Marius Tucă: E adevărat cam asta facem în principiu, mai puţin legumele că nu mănânci iarna, n-ai broccoli în curte, nu ai sparanghel...

Mihaela Bilic: De acord, dar în rest haideţi să ne bucurăm şi să nu le uităm pe astea ale noastre.

Marius Tucă: Şi mâncarea gătită, vorbeşti despre mâncarea gătită că este absolut excepţională.

Mihaela Bilic: Absolut, iar mâncarea în care tu ai pus ingredientele, că ai pus-o într-o cratiţă, că ai pus-o la cuptor este mai bună decât orice lucru ambalat, sofisticat şi scump.

Marius Tucă: Ceai, cafea, cafea cu lapte 100 de calorii zici că da e bine şi că aia e o prostie că e cumva împotriva organismului amestecul, s-a discutat multă vreme de amestecul de cafea cu lapte?

Mihaela Bilic: Explicaţiile şi italienilor şi culmea şi britanicilor care ştiu exact că două linguriţe de lapte în cafea sau în ceai blochează acele taninuri şi culmea e o chestiune care este bună şi pentru digestie şi pentru tot, depinde de gustul personal şi de momentul zilei, dar nu putem desfiinţa un întreg ritual şi o întreagă artă culinară de dragul unor, nici nu ştiu cum să le numesc...

Marius Tucă: Pseudocercetări.

Mihaela Bilic: Pseudocercetări, da exact, pentru că ...

Marius Tucă: Mă uit la italieni că la câte paste mănâncă sunt un popor slab.

Mihaela Bilic: A fi om de ştiinţă şi a considera tu într-un laborator că chestiunea aia e indigestă înseamnă să te consideri arogant, mai deştept decât natura, pentru că natura este atât de complexă şi niciodată nu o să putem înţelege toate mecanismele fabuloasele ale corpului uman. Avem un organism absolut fascinant şi trebuie să-i dăm doar ce-i place şi în rest le face el pe toate.

Noi mâncăm acum caju, suntem în plin de tot felul de boabe şi seminţe din astea exotice, dar uităm că avem nuci, sunt excepţionale

Marius Tucă: Uite ce recomandare mai fac şi eu că dimineaţa se mănâncă un platou din ăla de fructe, e acolo atât de mult zahăr şi înseamnă grăsime pe corp incredibilă, tai portocale, tai banane. Uite ce recomand eu dimineaţa şi întotdeauna, eu am mâncat ani de zile şi nu cred că am pus un gram anume zmeură...

Mihaela Bilic: Şi atunci când discutăm de o chestiune atât de mică ca şi cantitate mai ţineţi cont de faptul că brânza are grăsime, carnea are grăsime, în o mulţime de alimente din acestea prelucrate există deja grăsime, aşa că ceea ce facem noi este că punem un pic de smântână, că punem un pic de unt important este să variem sursele, în felul ăsta să acoperim, să nu uităm iată de dragul că noi mâncăm acum caju, suntem în plin de tot felul de boabe şi seminţe din astea exotice, dar uităm că avem nuci, sunt excepţionale, dar foarte puţine lume le mănâncă, numai în cozonac le pun, dar nu se mai folosesc chiar dacă te duci în magazin astea le găseşti pe toate în pacheţele sclipicioase dar pe nucă, nu. 

Marius Tucă: Nu, cred că sunt şi nuci româneşti, exagerezi.

Mihaela Bilic: Păi spun când le caut, ele se găsesc doar la pungi mari pentru că se presupune că iei de jumătate de kilogram sau de trei kilograme să faci din el un produs, dar nu le ai sub formă de snack aşa, ar fi bine să le punem şi pe ele într-o punguţă mică.

Marius Tucă: Am vorbit despre fasole, mazăre, linte, năut întotdeauna sunt leguminoase excepţionale şi sunt surse de proteină vegetală.

Mihaela Bilic: Proteină vegetală, să mai diversificăm un pic şi proteinele.

Marius Tucă: Despre carne am vorbit mult.

Mihaela Bilic: Da, e şi ea o bucăţică din viaţa noastră.

Marius Tucă: De carnea de porc, carnea de vită?

Mihaela Bilic: Porcul mai mult decât vita, tocmai că suntem români şi că încă nu avem o cultură în a creşte vita pentru carne, care să fie şi fragedă şi nu ştim să o gătim.

Marius Tucă: Peştele îl recomand

Mihaela Bilic: La orice masă, sub orice formă congelat, congelat, în conserve, cum vreţi voi, numai să fie.

Marius Tucă: Iaurt, chefir, sana, lapte bătut, brânză capră?

Mihaela Bilic: Toate fermentatele astea, noi nu mai mâncăm lucruri fermentate, nu mai mâncăm lucruri cu fermenţi vii, nu mai mâncăm..

Marius Tucă: Care are probiotice, borşul ăla care este excepţional.

Mihaela Bilic: Nu mai mâncăm, iată, vai de mine a mucegăit brânza, foarte bine este un mucegai nobil, borşul, la fel, avem nevoie.

Marius Tucă: Zeama de varză este extraordinară, eu trebuie să recunosc că mănânc în fiecare ai o ceaşcă mică fie de chefir, fie de lapte bătut, fie de sana, fie de iaurt.

Mihaela Bilic: Eu mănânc o sticlă mare.

Marius Tucă: A, scuze atunci o să trec şi eu la sticla aia mare, păi câte grame are sticla aia mare

Mihaela Bilic: 330 de grame, până acum erau de 500 de mililitri, acum iată sunt de 330 de grame.

 

 

 

Citește mai departe:

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Citește mai departe:

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici