"Nu-mi omorâţi cel mai bun prieten". Ce soluţii propun iubitorii de animale pentru cei aproximativ 65.000 de câini maidanezi din Capitală

Peste 200 de persoane au protestat în faţa Parlamentului, în timp ce legea ce permite eutanasierea câinilor fără stăpân care nu sunt adoptaţi sau revendicaţi în 14 zile de când ajung în adăposturi a primit votul final la Camera Deputaţilor.

Mesaje emoţionale ca "Spune nu crimei", "Opriţi măcelul!", "Nu-mi omorâţi cel mai bun prieten" s-au amestecat cu cele care argumentau că eutanasierea nu este soluţia pentru a scăpa de câinii maidanezi, precum: "În ultimii 12 ani, în Bucureşti au fost omorâţi 150.000 de câini fără ca populaţia să dispară sau să fie diminuată considerabil", "Nu pot hingherii omorî cât poate populaţia abandona", "Sursa continuă de câini este dată de abandon şi înmulţirea necontrolată".

Întrebaţi ce soluţie văd pentru cei aproximativ 65.000 de câini maidanezi, câţi sunt estimaţi în Capitală, atât cei de la ONG-uri, cât şi bucureştenii obişnuiţi spuneau că problema nu se poate rezolva într-o săptămână sau o lună o astfel de problemă, despre care se ştie de peste 23 de ani.

Celor care cer ca patrupedele din stradă "să dispară", pentru a trăi într-un oraş civilizat, cei cunoscuţi drept "iubitori de animale" le răspund că maidanezii "nu au ieşit din asfalt" şi că "fiecare trebuie să îşi asume responsabilitatea", în timp ce "civilizaţia înseamnă, în primul rând, non-violenţă".

Ei propun, pe lângă sterilizare, pedepsirea abandonului şi eforturi coordonate pentru adopţia câinilor fără stăpân, ca soluţii pe termen lung.

Reprezentanţii ONG-urilor au arătat că "îşi fac partea" lor: umplu adăposturile pe care le au, sterilizează, deparazitează şi vaccinează câinii şi astfel îi dau spre adopţie, şi aceasta cu bani din donaţii, nu de la primărie.

"Avem acum 170 de câini în adăpost la Glina, toţi sterilizaţi, vaccinaţi, deparazitaţi. Scopul e de a le găsi cămine stabile", a declarat Oana Iacob, voluntar al Asociaţiei Robi de şapte ani, explicând că adopţia de la această asociaţie se face gratuit, pe bază de contract şi copie după buletin, iar contractul prevede inclusiv că animalul poate fi adus înapoi într-o săptămână dacă nu se înţelege cu noul stăpân. "Şi după doi ani ne-au fost aduşi înapoi, şi i-am luat", a adăugat aceasta, precizând că, în prezent, Asociaţia Robi dă spre adopţie în jur de 10-15 câini pe săptămână.

Ea a mai precizat că hrana câinilor din adăpost, care costă 300-400 de lei pe zi, şi tratamentele medicale sunt acoperite din donaţii şi din direcţionarea a 2 la sută din impozit către asociaţie, în timp ce de întreţinerea adăpostului şi promovarea adopţiilor se ocupă voluntarii, în timpul liber.

"Foarte multă lume a fost indusă în eroare că ONG-urile iau bani şi lasă câinii pe străzi", a mai spus Oana Iacob, amintind că sterilizarea şi reteritorializarea câinilor a fost convenită cu primăria de ONG-urile cu care acesta a încheiat protocol.

În ceea ce priveşte eutanasierea câinilor strânşi de pe străzi care nu sunt revendicaţi sau adoptaţi din adăposturile primăriei în 14 zile, Oana spus că aceştia "practic nu au nicio şansă", pentru că nici în prezent câinii din aceste adăposturi nu sunt îngrijiţi şi nici promovaţi pentru a fi adoptaţi. "Degeaba îi lasă 14 zile", a conchis ea.

În plus, au aratat alţi manifestanţi, câinii vor continua să se înmulţească pe străzi şi vor fi omorâţi "ani de zile de-acum încolo", fără rezultat.

În Bucureşti, există aproximativ 64.000 de câini fără stăpân, iar posibilitatea municipalităţii de a-i caza în adăposturi este mult mai mică, potrivit reprezentanţilor municipalităţii.

Primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat, marţi, că referendumul local privind eutanasierea câinilor vagabonzi nu va mai avea loc, ca urmare a adoptării de către Camera Deputaţilor a legii referitoare la problema patrupedelor fără stăpân.

Camera Deputaţilor a adoptat marţi amendamentul la Legea privind câinii fără stăpân care stabileşte un termen de 14 zile în care câinii sunt ţinuţi în adăposturi, după care, dacă aceştia nu sunt revendicaţi sau adoptaţi, să fie eutanasiaţi, edilii având posibilitatea să amâne eutanasierea

Referendumul a fost propus după ce Ionuţ Anghel, în vârstă de patru ani, a murit în 2 septembrie, după ce a fost atacat de câini maidanezi, în apropierea Parcului Tei.

Procurorii fac cercetări privind împrejurările în care a murit Ionuţ Anghel şi verifică dacă au fost respectate dispoziţiile OUG 155/2001 privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân.

Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a adoptat, pe 31 mai, o hotărâre prin care a stabilit ca posesorii de câini să îi declare la Autoritatea pentru Supravegherea şi Protecţia Animalelor (ASPA), în caz contrar urmând să fie amendaţi cu 3.000 de lei. Totodată, aceştia trebuie să sterilizeze patrupedele sau pot opta pentru plata unei taxe de 150 de lei pe an.