Paştele ortodox şi cel catolic, serbate în aceeaşi zi în 2010 şi în 2011

Ortodocşii şi catolicii vor serba împreună Paştele în 2010, adică în 4 aprilie, dar şi în 2011, respectiv în 24 aprilie, potrivit calendarului Pascal.

Paştele ortodox şi cel catolic, serbate în aceeaşi zi în 2010 şi în 2011 (Imagine: Andrei Nacu/Mediafax Foto)

"Dacă Paştile a fost prăznuit încă de la început de toată lumea creştină, au existat, totuşi, în Biserica veche, mari diferenţe regionale în ceea ce priveşte data sărbătoririi. Aceste diferenţe cu privire la data serbării Paştilor au dat naştere la serioase discuţii şi controverse. Din această cauză, o prima uniformizare a datei serbării Paştilor s-a încercat să se introducă în toată lumea creştină la Sinodul I ecumenic (Niceea, 325 d. Hr.)", a explicat, pentru MEDIAFAX, părintele Bogdan Teleanu, de la Patriarhia Română.

Părinţii acestui sinod au adoptat practica cea mai generală, bazată pe calculul datei Paştilor la Alexandria, care se reducea la următoarele norme, respectiv Paştile se va serba totdeauna duminica.

Această duminică va fi cea imediat următoare lunii pline de după echinocţiul de primăvară (pentru că aşa calculau şi iudeii data Paştelui lor, de care era legată data Paştilor creştine). A treia normă spune că, atunci când 14 Nisan (sau prima lună plină de după echinocţiul de primăvară) cade duminica, Paştile va fi serbat în duminica următoare, pentru a nu se serba odată cu Paştile iudeilor, dar nici înaintea acestuia.

Sinodul de la Niceea a mai stabilit că data Paştilor din fiecare an va fi calculată din vreme de către Patriarhia din Alexandria (unde ştiinţa astronomiei era în floare), iar aceasta o va comunica, la timp, şi celorlalte Biserici creştine.

Din pricina echinocţiului de primăvară, care nu era fixat pretutindeni la aceeaşi dată şi din pricina imperfecţiunilor legate de calculul astronomic al vechiului calendar iulian, nici după Sinodul din Niceea n-au încetat deosebirile între diferitele regiuni ale lumii creştine în ceea ce priveşte data serbării Paştilor.

Pe de o parte, luna plină de după echinocţiul de primăvară face ca data Paştilor să varieze în fiecare an, căci luna plină pascală apare pe cer în unii ani mai aproape de echinocţiu, în alţii mai departe de el.

Din această cauză, data Paştilor poate varia într-un interval de 35 de zile, între 22 martie şi 25 aprilie. Pe de altă parte, calendarul iulian, adoptat de romani, făcea ca între anul calendaristic şi cel astronomic să existe o diferenţă (ce se cumula de la an la an) de 11 minute şi 14 secunde.

Papa Grigorie al XIII-lea, la sugestia unor astronomi ai vremii, a îndreptat pe 24 februarie 1582 calendarul, suprimând cele 10 zile cu care rămăsese în urmă anul calendaristic (5-14 octombrie) şi restabilind echinocţiul de primăvară la 21 martie. Calendarul gregorian a fost acceptat apoi, treptat, de toate ţările occidentale, Biserica Ortodoxă Română adoptându-l în 1924 (de unde celebrarea Naşterii Domnului - Crăciunul, 25 decembrie, în aceeaşi zi a anului calendarisitic), după ce statul român îl adoptase deja din anul 1919.

Creştinătatea ortodoxă s-a împărţit în două, începând cu anul 1924, în ceea ce priveşte data sărbătoririi Paştilor. Astfel, bisericile rămase la calendarul neîndreptat (numite şi stiliste sau de stil vechi) au continuat să serbeze Paştile după calendarul iulian, pe când bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au sărbătorit câţiva ani (între 1924-1927) Paştile pe stilul nou (în general la aceleaşi date cu apusenii).

Ca să se înlăture însă dezacordul acesta supărător dintre diferitele Biserici ortodoxe şi pentru a se stabili unanimitate în toată Ortodoxia - cel puţin în ceea ce priveşte data celei mai mari sărbători creştine -, bisericile care au adoptat calendarul îndreptat au stabilit (începând cu anul 1927), prin consens general, ca Paştile să fie prăznuit în toată creştinătatea ortodoxă după Pascalia stilului vechi, adică odată cu bisericile rămase la calendarul neîndreptat.

Dar, deşi toţi credincioşii sărbătoresc Învierea în aceeaşi duminică, evenimentul e marcat diferit în cele două calendare întrebuinţate azi în creştinătatea ortodoxă, din pricina celor 13 zile cu care calendarul neîndreptat a rămas în urmă faţă de cel îndreptat. Dacă, de exemplu, Paştile cade la 22 martie pe stil vechi, acea zi corespunde în calendarul îndreptat cu 4 aprilie. De aceea, în actuala situaţie, Bisericile ortodoxe care au adoptat reforma calendaristică din 1924 (între care şi cea română) serbează de fapt Paştile între 4 aprilie (data cea mai timpurie) şi 8 mai (data cea mai târzie a Paştilor).

Paştele a fost sărbătorit în aceeaşi zi de catolici şi de ortodcşi în 2004 -11 aprilie şi în 2007-8 aprilie. Ortodocşii şi catolicii vor mai serba împreună Paştele în 2010-4 aprilie, 2011- 24 aprilie, 2014-20 aprilie, 2017 -16 aprilie şi apoi în 2025 -20 aprilie.

În schimb, diferenţe de patru-chiar cinci săptămâni între Paştele catolic sau protestant şi cel ortodox sunt mai rare, în 2008 (23 martie -27 apr), ele urmând să existe în 2013, 2016, 2021 şi 2024.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

 


comentează și tu Momentan sunt 6 comentarii
Taguri:
PAŞTE ,
ORTODOCŞI ,
CATOLICI ,
paştele ortodox ,
paştele catolic ,
calendarul pascal
COMENTARII
  • valentin 1 apr 2012

    Dupa parerea mea personala, dumnezeu a murit de mult pentru ca nimeni nu mai stie nimic de el de mii de ani. De aceea, ma bucur linistit de o zi libera cand vine pastele!
    Sanatate la toata lumea!

  • mihaela 30 ian 2011

    daca e craciunul sarbatorit la aceiasi data de ce nu poate fi si Pastele la fel!! O MARE TIMPENIE SA FIE uneori la o saptamana diferenta.de ce nu se pot intelege nici bisericile

  • Distrus, fidel secularismului si economiei de piata... 2 nov 2010

    pitpalac intr-un copc...ce imi pasa...ce ma doare...atata cam am stat la soare...si burtica creste..concluzie: traiesc ca sa mananc....si voi toti la fel...ceea ce ne face pe toti tonti...concluzia concluziei: moartea unei civilizatii se adevereste prin ingurgitarea economiei de consum si a globalizariii...civilizatia crestina, spre rusinea noastra, al carui imperiu a apus de mult, a mai ramas in inimile oamenilor..dar pentru cat timp? caci se incearca-si se reuseste distrug. valorilor crestine.

  • vezi toate comentariile
COMENTEAZĂ ŞI TU
Eroare: Câmpurile marcate cu roşu nu sunt valide!
Comentariul a fost adǎ ugat!

Cod captcha invalid!

Introdu numǎrul din imagine:

* Faceţi click pe imagine pentru a genera alt numǎr
Versiunea: mobil  |  completa