REPORTAJ - Sibiu: Aproape 9.000 de elevi învaţă în şcoli revendicate sau retrocedate. Chiriile lunare 70.000 lei - GALERIE FOTO

Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Sibiu spun că judeţul Sibiu se numără printre cele care au fost semnificativ afectate de retrocedarea unor spaţii de învăţământ.

GALERIE FOTO

Un număr de 27 de unităţi cu personalitate juridică sau structuri ale acestora, în total zeci de clădiri, sunt în proces de retrocedare sau revendicare, urmând ca o instanţă de judecată sau Comisia Specială de Retrocedare să se pronunţe asupra retrocedării acestor imobile, spun reprezentanţii ISJ Sibiu.

În această situaţie sunt cinci grădiniţe din Sibiu, una din Mediaş, dar şi cele din Ighişu Nou, Metiş, Şura Mică, Vurpăr şi Bazna. De asemenea, sunt în proces de revendicare sau retrocedare o şcoală din municipiul Sibiu, una din oraşul Cisnădie, dar şi unităţile similare din Ighişu Nou, Alţâna, Buzd, Arpaşu de Jos, Chirpăr, Floreşti, Metiş, Mihăileni, Târnava şi două şcoli din comuna Cristian. În aceeaşi categorie intră Grupul Şcolar Transporturi CFR Sibiu, Liceul "Axente Sever" din Mediaş şi Liceul "Gustav Grundisch" din Cisnădie.

În aceste unităţi învaţă 4.695 de copii, atât preşcolari, cât şi elevi.

La multe dintre aceste unităţi procedurile de revendicare şi procesele pe care le implică au început în urmă cu şase - şapte ani şi încă nu s-au finalizat cu sentinţe definitive.

Din cauza situaţiei incerte a clădirilor, primăriile de care aparţin au încetat de mult să mai facă investiţii majore. Se fac uneori, anual, igienizări de spaţii, asta însemnând zugrăvirea unor clase pline de mucegai sau igrasie. Din când în când se mai "cârpesc" şi spaţii în care sunt grupurile sanitare, la majoritatea grădiniţelor şi şcolilor din mediul rural acestea fiind afară, în curtea unităţii. De asemenea, se mai fac unele reparaţii absolut necesare şi care ţin mai mult de siguranţa copiilor - garduri care stau să cadă, tâmplării putrezite, geamuri sparte -, dar mai puţin investiţii care ţin de confortul copiilor sau modernizarea clădirilor.

Toate clădirile revendicate sunt imobile vechi la care nu s-au făcut niciodată reparaţii capitale. În aceste condiţii, faţadele stau să cadă, la multe structurile de rezistenţă sunt depăşite, tâmplăria învechită. De-a lungul anilor, chiar şi înainte de începerea procedurilor de revendicare, primăriile au făcut investiţii şi reparaţii în limita bugetelor care au fost întotdeauna destul de modeste.

Şcolile din comune, revendicate de biserici. Primăriile nu au bani de investiţii şi reparaţii

Primarul din Arpaşu de Jos, Constantin Văcariu, spune că şcoala este revendicată de Biserica Greco-Catolică, iar procedurile continuă în instanţă, deşi cererea iniţială de retrocedare a fost respinsă.

"Ei vor mai mult terenul, că şcoala nu este a lor. S-a cerut revendicarea terenului, dar procedura a fost respinsă. Am primit însă înştiinţare că au continuat procedurile şi vom vedea. Deocamdată, şcoala este în domeniul public. Eu nu cred că vor câştiga. Nu poţi veni după 40 de ani în care primăria a avut grijă să ceri clădirea şi terenul, mai ales că la noi nu au fost luate abuziv. La noi a văzut primăria de ele, pentru că nu au mai avut funcţionabilitate. Nu mai aveam enoriaşi greco-catolici", a declarat Constantin Văcariu pentru corespondentul MEDIAFAX.

Acesta spune că a reuşit să facă investiţii şi ceva modernizări, dar doar în partea de jos a clădirii, etajul fiind închis deoarece a fost considerat nesigur.

"Clădirea are parter şi etaj. Starea ei este acceptabilă, nu pot să zic foarte bună. Partea de sus are grinzi desprinse şi este nesigură, am renunţat la ea. Întreg etajul este închis şi acolo nu se urcă. Accesul se face pe o scară exterioară, care este închisă", a mai afirmat primarul.

El spune că ar fi într-un "mare impas" dacă imobilul ar fi retrocedat şi ar fi nevoit să îi mute din clădire pe cei aproximativ 60 de copii.

"Mai avem o şcoală, unde învaţă copiii de clasele V - VIII, dar nu avem cum să-i mutăm pe toţi acolo, decât în două schimburi sau să facă naveta la Arpaşu de Sus, ceea ce este exclus", mai spune primarul din Arpaşu de Jos.

Primarul din Alţâna, Ioan Bucşă, spune, la rândul său, că starea clădirii revendicate "nu este rea", dar primăria nu a mai făcut investiţii de mulţi ani.

"Clădirea e veche, dar nu e rea. Noi n-am mai făcut investiţii la ea, fiind revendicată. A făcut în schimb Consulatul German, clădirea fiind revendicată de comunitatea de saşi de aici, care mai numără 50 - 60 de oameni", afirmă Ioan Bucşă.

Primarul mai spune că băile au fost modernizate, dar sunt tot în afara clădirii, în curtea şcolii.

Starea celor două şcoli din Cristian revendicate este bună, primarul Ioan Seuchea spunând că imobilele au fost întreţinute.

"Sunt clădiri vechi, dar sunt întreţinute. Nu cred că există multe şcoli aşa întreţinute ca cele de la noi şi nu cred că au dreptul să le revendice, că nu-s ale lor", afirmă cu tărie primarul din Cristian.

Acesta explică faptul că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a anulat decizia de retrocedare a celor două clădiri, procedurile au continuat însă, dar primarul speră că Biserica Evanghelică nu va reuşi să câştige.

Au depăşit această situaţie cei care au reuşit să construiască clădiri noi pentru şcolile sau grădiniţele pe care riscau să le piardă, dar numărul investiţiilor complet finalizate şi funcţionale este destul de mic.

Un astfel de exemplu este în satul Buzd, comuna Brateiu.

Primarul acestei localităţi, Elena Marian, spune că unitatea care a fost revendicată "a fost scoasă din uz".

"Am reuşit cu fonduri PHARE şi de la Banca Mondială să construim două clădiri noi în Buzd, în care sunt circa 250 de copii, elevi şi preşcolari. Una dintre clădiri a fost finalizată în 2008, cea de-a doua în acest an. Clădirea veche am împrejmuit-o şi este în conservare, nu o mai folosim ca şcoală", a declarat Elena Marian.

Chirii de peste 70.000 de lei lunar pentru şcolile retrocedate din municipiul Sibiu

Dacă în judeţ, în general, situaţia clădirilor este încă incertă, procedurile de revendicare-retrocedare putând să mai dureze ani de zile, în municipiul Sibiu sunt multe situaţii unde lucrurile au fost deja tranşate.

Clădirile au fost retrocedate, iar Primăria Sibiu fie a renunţat la utilitatea publică a acestora, predându-le foştilor proprietari care le-au lăsat în paragină, fie le-a închiriat dacă nu a găsit soluţii pentru mutarea elevilor.

Două mari licee din Sibiu - Grup Şcolar Industrial de Transport CFR şi Colegiul Pedagogic "Andrei Şaguna" - au fost comasate cu alte unităţi de învăţământ şi au lăsat libere clădirile în care şi-au desfăşurat activitatea perioade lungi de timp. Porţile acestor clădiri sunt ferecate, zidurile poartă urmele degradării accentuate de nefolosire şi aspectul de clădire părăsită dă un aer dezolant întregii zone.

Fosta clădire a Colegului Pedagogic din Sibiu, care este monument istoric de secol XV şi care a fost cândva Mănăstirea Ursulinelor, este situată în plin centrul oraşului.

Înfiinţată în 1786, instituţia a fost atestată ca prima şi cea mai veche şcoală pedagogică ortodoxă, instituţie de stat, din Sibiu. Colegiul a funcţionat în acceaşi clădire peste 220 de ani, după care unitatea s-a comasat cu o şcoală dintr-un cartier al oraşului.

Retrocedate au fost, de-a lungul timpului, şi mai multe clădiri în care au funcţionat grădiniţe, reprezentanţii ISJ găsind soluţii de mutare a copiilor în alte spaţii.

Există însă şi situaţii în care nu s-au putut face comasări de unităţi, iar elevii învaţă în clădiri deja retrocedate foştilor proprietari, cărora Primăria Sibiu le plăteşte chirie. În această situaţie sunt zece unităţi de învăţământ din municipiul Sibiu în care învaţă, în total, aproape 4.000 de elevi.

Pentru închirierea spaţiilor în care funcţionează Colegiul Agricol "D.P Barcianu" şi internatul acestei unităţi, Colegiul Tehnic Cibinium, Grupul Şcolar de construcţii şi arhitectură "Carol I", Colegiul Naţional "S. Brukenthal", Şcoala din cadrul Colegiului Naţional "O. Goga", dar şi patru grădiniţe, Primăria Sibiu plăteşte o chirie lunară de peste 70.000 de lei.

Câte două spaţii sunt închiriate de la Parohia Evanghelică CA, Arhiepiscopia Ortodoxă Română şi Parohia Evanghelică Turnişor şi câte unul de la Comunitatea Surorilor Franciscane Sub "Ocrotirea Sfintei Familii Mallersdorf", Biserica Română Unită cu Roma Greco-Catolică Protopopiatul Sibiu, SC Euroconf SRL şi de la o persoană fizică.

Purtătorul de cuvânt al Primăriei Sibiu, Mirela Gligore, a precizat că stabilirea cuantumului chiriei care se plăteşte lunar foştilor proprietari se face în baza unei Hotărâri de Guvern.

În unele cazuri actualii proprietari au făcut ceva investiţii în clădiri în ultimii ani, situaţia unităţilor respective fiind destul de bună.

Dintre cei aproape 4.000 de elevi care învaţă în şcoli retrocedate în municipiul Sibiu, circa 1.000 sunt în Şcoala din cadrul Colegiului Naţional "Octavian Goga". Reprezentanţii acestei unităţi spun că o parte din chiria lunară care se plăteşte Arhiepiscopiei Sibiu intră într-un cont special destinat investiţilor. În acest an, din banii care s-au adunat proprietarul, împreună cu Primăria Sibiu şi conducerea şcolii, a decis să schimbe o parte din geamurile clădirii. De asemenea, proprietarul amenajează la subsol o cantină care din toamnă va putea fi folosită de elevi, dar şi de studenţi.

Într-o situaţie aparte se află în acest moment Liceul de Artă din Sibiu. Clădirea a fost retrocedată, dar încă nu se plăteşte chirie proprietarului.

"Deocamdată, nu se plăteşte chirie. În acest moment se poartă o corespondenţă cu proprietarul pentru a definitiva aceste aspecte", a explicat Mirela Gligore.

Clădirea Liceului de Artă din Sibiu este veche de 110 ani, dar a beneficiat, de-a lungul timpului, de reparaţii şi modernizări, starea ei fiind destul de bună. În ultimii ani însă investiţiile majore au fost stopate, utilizarea banilor publici la finanţarea lucrărilor la clădiri retrocedate fiind ilegală. În aceste condiţii, schimbarea centralei termice, reabilitarea unor încăperi cu mucegai, zugrăvirea claselor şi holurilor s-au făcut fie cu bani din sponsorizări, fie cu banii părinţilor.

"Am avut noroc cu părinţii. Aceştia au dat bani pentru clase şi holuri. Mulţi bani", a declarat directorul Liceului de Artă, Dan Călin Băban.

Acesta afirmă că ar avea nevoie de o extindere sau mansardare pentru ca unitatea să ţină pasul cu timpurile şi să introducă noi specializări.

"Condiţiile sunt bune, nu mă deranjează cu absolut nimic că imobilul este retrocedat. Dacă ar exista posibilitatea să se mai şi investească în condiţiile care sunt la ora asta... Am avea nevoie de extindere, mansardare, pentru că nu putem să menţinem aceleaşi specializări, trebuie şi noi să mergem cu societatea. Dacă vreau să fac specializare cum ar fi media, procesare de imagine, fotografie, îti trebuie ateliere. În plus, ne-ar trebui săli de studiu pentru elevi care să aibă lumină naturală, pentru că noi avem mai multe săliţe mici doar cu lumină artificială şi nu e în regulă asta", a mai spus Băban.

El vorbeşte şi despre necesitatea unui spaţiu nou pentru liceu, dar ştiind că este o unitate care are nevoie să fie în centru pentru a-şi atinge obiectivele culturale, iar construcţia unui astfel de sediu implică sume uriaşe, este conştient că acest lucru nu se va întâmpla curând.

În municipiul Sibiu, situaţia clădirilor aflate în proces de revendicare-retrocedare sau a şcolilor în general nu este foarte rea, primăria investind destul de mult în clădiri în ultimii ani.

În perioada 2009 - 2013 au fost făcute investiţii în unităţile de învăţământ preuniversitar de stat în valoare de peste 15.000.000 lei, din care 3.357.860 lei din fonduri structurale, iar pentru 2014 sunt planificate lucrări în valoare de peste 6.000.000 de lei.

Biserica Evanghelică spune că nu dă pe nimeni afară din clădirile retrocedate

Reprezentanţii Bisericii Evanghelice C.A din România spun că intenţionează să continue colaborarea cu primăriile şi ISJ şi să păstreze utilitate publică a imobilelor care le aparţin, fie că este vorba despre cele retrocedate deja, fie că vorbim de cele în curs de retrocedare.

"Există foarte puţine clădiri, nu numai în Sibiu, ci în întreaga ţară, care aparţin Consistoriului Bisericii Evanghelice. La noi, fiecare parohie în parte deţine imobilele din zona sa. Deşi nu pot vorbi în numele acestor parohii, politica generală nu este de a da pe nimeni afară din clădirile respective" , a declarat Stefan Bichler, purtătorul de cuvânt al Consistoriului Superior al Bisericii Evanghelice C.A.

Au existat însă şi cazuri în care primăriile au reununţat la utilitatea publică a unor clădiri în care au funcţionat şcoli şi care aparţin unor parohii evanghelice, iar unele dintre aceste imobile sunt scoase la vânzare. Pe unul dintre site-urile oficiale ale Bisericii Evanghelice există o secţiune unde sunt publicate anunţuri de vânzare a unor astfel de imobile, multe dintre ele foste şcoli.

Soluţiile, aproape inexistente

Când vine vorba însă despre planuri sau soluţii pentru unităţile de învţământ care funcţionează în clădiri ce vor fi, într-un final, retrocedate, lucrurile nu arată prea bine nicăieri în judeţ. Idei şi soluţii tehnice există, dar toate în plan teoretic, frumos, pe hârtie. În practică, totul se loveşte de lipsa de bani.

La Arpaşu de Jos, de exemplu, primarul spune că decât să tot repare clădirea veche a şcolii a cărei situaţie este incertă mai bine ar face extindere la cealaltă şcoală.

"Nu sunt bani. Idei avem, dar nu sunt bani. Aici vorbim de ani de zile dacă este să extinzi sau să construieşti", afirmă Constantin Văcariu.

La Alţâna, există proiect făcut pentru extinderea şcolii care nu e revendicată, iar la Cristian există în plan construcţii noi, însă lipsa de bani pune capăt tuturor proiectelor. Chiar şi pentru proiectele care ar putea fi implementate cu fonduri europene există o problemă - cea a lipsei sumelor necesare pentru co-finanţare.

În aceste condiţii, primăriile iau lucrurile cum sunt şi, la fiecare probemă nou apărută odată cu retrocearea definitivă a unei clădiri, caută soluţii de moment.