De ce poftim la fast food şi dulciuri în loc de fructe. Ce indică pofta pentru un anumit aliment

• Ştiinţă-Sănătate

  • IMAGINI INCREDIBILE: Efectele create de vaporii de aer din jurul aeronavelor surprinse în imagini spectaculoase - FOTO 19:30
  • ”A fost dureros, însă acum mă simt bine. Acum, nimeni nu mai poate râde de noi”. O dereglare hormonală le-a transformat viaţa într-un coşmar - VIDEO 09:52
  • Un test de memorie pentru depistarea maladiei Alzheimer în stadii incipiente, conceput de savanţi 08:24
  • ZIUA CÂND A MURIT IISUS: Data exactă a CRUCIFICĂRII Mântuitorului, stabilită pe baza activităţii seismice 13:54
  • Muzeul Antipa are un nou site 12:13

Unii preferă mâncărurile dulci, alţii mâncărurile sărate şi mulţi cred că pofta este o modalitate prin care corpul le transmite ce are nevoie să consume. Alţii cred că poftele sunt determinate pur şi simplu de foame şi lăcomie, informează dailymail.co.uk.

Experţii consideră că poftele apar din mai multe cauze, ce ţin de evoluţie, factori psihologici ca stresul sau nefericirea şi, uneori, nevoia efectivă pentru un anumit tip de mâncare.

"Este esenţial să ţinem seama de faptul că pofta de mâncare nu este pur şi simplu foame", a spus profesorul Andrew Hill, directorul secţiei de Psihiatrie şi Ştiinţe Comportamentale de la Universitatea Leeds.

Foamea este felul în care corpul se asigură că primeşte energia necesară, sub forma nutrienţilor din mâncare. Când avem stomacul gol, organismul secretă un hormon numit grelină care comunică cu centrul de comandă din creier - hipotalamus. Astfel se creează senzaţia de foame şi ştim când trebuie să mâncăm.

Saţietatea este, pe de altă parte, semnalată prin secreţia altor hormoni - leptină, de celulele adipoase, şi insulină, de pancreas, ca răspuns la creşterea nivelului de zahăr din sânge.

Poftele sunt însă mult mai complexe şi sunt asociate cu mai multe substanţe din creier.

"În primul rând este dopamina, o substanţă din creier implicată în procesele de învăţare şi concentrare. Atunci când vedem sau experimentăm ceva nou, creierul eliberează dopamină. Aceasta funcţionează în tandem cu alte substanţe din creier, numite opioide, care ne dau stări de bucurie şi plăcere. Combinarea acestor doi factori face ca creierul să asocieze anumite activităţi cu plăcerea şi să ne îndemne să le practicăm iar şi iar", explică doctorul Leigh Gibson, lector în biopsihologie la Universitatea Roehampton.

Din perspectivă evoluţionistă, pofta de fast food este legată de vremurile preistorice, când opioidele şi dopamina din creierul oamenilor reacţionau la beneficiile mâncării cu multe calorii, ca mecanism de supravieţuire.

"Suntem programaţi să ne facă plăcere consumul de alimente grase şi dulci, iar creierul ne spune să le căutăm pe acestea", concluzionează Gibson.

Stresul este un alt factor pentru dorinţa de a mânca alimente dulci sau grase.

"Corpul produce un hormon numit cortizol ca răspuns la stres. Funcţiile sale principale sunt să crească nivelul de zahăr din sânge, care să fie folosit ca energie de celulele corpului, să înăbuşe sistemul imunitar şi să aducă un aport de grăsime, proteine şi carbohidraţi metabolismului. De asemenea, blochează secreţia de leptină şi insulină, sporind foamea", explică Gibson.

Astfel studiile au arătat că, atunci când suntem stresaţi, ne atrag alimentele cu o valoare energetică mai mare, precum prăjiturile şi alte dulciuri, stresul relevând că nu mai avem energie. Pe de altă parte, la stilul de viaţă pe care îl avem în prezent, este mai greu să ardem apoi caloriile din aceste alimente, mai spune Gibson.

Poftele au şi o componentă psihologică - dispoziţia, în special cea proastă, fiind un factor puternic, spune Andrew Hill.

"Poftim mâncăruri de tip recompensă. Acest tipar este parţial înrădăcinat în copilărie, când părinţii ne oferă dulciuri pentru a ne recompensa sau a-şi arăta afecţiunea", mai spune el.

Gibson arată că dulciurile contribuie la calmarea durerii, eliberând opioide, dând astfel o scuză pentru a-i oferi ceva dulce unui copil care s-a lovit. Ciocolata în special determină creierul să elibereze aceste substanţe care induc o stare de plăcere. Nu este deci deloc surprinzător că pofta care apare cel mai frecvent, în proporţie de 50% din toate poftele, este cea pentru ciocolată.

Sexul persoanei influenţează de asemenea natura poftelor pe care le resimte. Potrivit lui Hill, studiile au arătat că, în general, femeile preferă alimentele dulci, grase şi cu valoare energetică mare, în timp ce bărbaţii se îndreaptă către mâncăruri mai savuroase, deşi nu au fost încă explicate aceste tendinţe.

Ce încearcă poftele să spună?

Ciocolata şi alte dulciuri
Cauza este de obicei dorinţa psihologică pentru a consuma o anumită mâncare ce dă o stare de bine şi "o soluţie" pe termen scurt la probleme. Totuşi, ciocolata neagră conţine magneziu, antioxidanţi şi fier, aşa că are în mod cert beneficii nutriţionale.

Pizza, paste şi preparate pane
Poate fi un semn de intoleranţă la făină de grâu, în cazul pizzei şi pastelor, pentru că, în mod ironic, poftim acele alimente faţă de care corpul nostru manifestă intoleranţă. Teoria prin care este explicat fenomenul este că, dacă nu digerăm sau absorbim corespunzător anumite alimente, corpul nostru le doreşte tot mai mult, pentru că nu primeşte substanţele de care are nevoie din acele alimente.

Peşte
Pofta de somon indică o nevoie de acizi graşi Omega3, cea de ton poate releva nevoia de sare, în special la cineva care consumă predominant alimente cu un conţinut scăzut de grăsime şi multe fructe şi legume, având un aport mare de potasiu, dar nu suficient sodiu.

Lactate
Laptele conţine nutrienţi esenţiali, iar pofta de brânză poate indica nevoia de vitaminele A şi D solubile în grăsimi, în special la cei cu o dietă săracă în grăsimi.

Carne
Pofta de carne înseamnă că organismul are nevoie de proteine. În plus, dorinţa de a consuma carne roşie poate fi explicată prin deficienţa de fier, în special la femeile însărcinate.