Experimentul CERN a început! Misterele Universului, pe cale de a fi descifrate! - GALERIE FOTO

Coliziuni de protoni de o putere nemaivăzută au avut loc, marţi, în Large Hadron Collider al CERN, oferindu-le oamenilor de ştiinţă speranţa că vor putea înţelege mai bine structura materiei şi începuturile universului, la o fracţiune de secundă după Big Bang.

757 afișări
Imaginea articolului Experimentul CERN a început! Misterele Universului, pe cale de a fi descifrate! - GALERIE FOTO

Experimentul CERN a început! Misterele Universului, pe cale de a fi descifrate! (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Două fascicule de protoni având o energie de 3,5 tera electron volţi (TeV) fiecare s-au ciocnit marţi, puţin după ora 11.00 GMT, cu o viteză apropiată de cea a luminii, în interiorul LHC (Large Hadron Collider).

Această operaţiune, o premieră mondială în ceea ce priveşte puterea celor două fascicule, a fost reuşită la cea de-a treia tentativă, a declarat Steve Myers, directorul departamentului de acceleratoare din cadrul Centrului European pentru Cercetări Nucleare (CERN).

"Acesta este începutul unei noi ere", a declarat Paolo Catapano, purtător de cuvânt al instituţiei. "Este un moment extraordinar. Am înregistrat coliziuni importante la cele patru detectoare", a adăugat Philippe Bloch, directorul departamentului de fizică al organizaţiei.

Cercetătorii vor încerca să identifice, în cadrul experimentului, bosonii Higgs, particule subatomice, instabile, numite şi "ale lui Dumnezeu", cruciale pentru înţelegerea fizicii actuale, pe care mulţi le-au studiat fără să le fi văzut vreodată. De asemenea, specialiştii vor să studieze supersimetria, un concept care permite explicarea uneia dintre cele mai bizare descoperiri din ultimii ani, aceea că materia vizibilă nu reprezintă decât 4% din Univers. Materia neagră (23%) şi energia neagră (73%) împart restul. Cercetătorii de la CERN vor, de asemenea, să studieze misterele materiei şi anti-materiei.

Aflat într-un tunel de 27 de kilometri, la 100 de metri adâncime sub graniţa franco-elveţiană, LHC foloseşte circa 1.200 de magneţi superconductori pentru a dirija razele de protoni şi pentru a le face să circule în interiorul tunelului cu viteza luminii. În plus, în anumite regiuni ale tunelului, razele de protoni intră în coliziune cu energii enorme.

În zonele în care au loc ciocnirile se află aparatură specială care măsoară interacţiunea razelor de protoni pentru a descoperi informaţii care ar putea impinge mai departe frontierele cunoaşterii.

Cei patru detectori principali din cadrul LHC sunt Atlas, Compact Muon Solenoid (CMS), Alice şi LHCb. Atlas şi CMS sunt detectori multifuncţionali, în timp ce Alice şi LHCb sunt proiectaţi pentru cercetări ştiinţifice specifice.

Inginerii au repornit LHC pe 20 noiembrie 2009, la 14 luni după producerea a două pene succesive, la câteva zile de la inaugurarea oficială a acestuia, pe 10 septembrie 2008. Prima pană a avut loc la 48 de ore după lansarea acceleratorului, în timp ce cea de-a doua, foarte gravă, a provocat distrugerea a 53 de magneţi, care au necesitat reparare sau înlocuire.

Celebrul dispozitiv ştiinţific a fost oprit pe 19 septembrie 2008.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici