Planeta Venus şi-a încetinit mişcarea de rotaţie

Planeta Venus, care se învârtea deja destul de încet în jurul propriei axe încă din anii 1990, şi-a încetinit şi mai mult această mişcare de rotaţie, iar ziua venusiană a câştigat astfel şase minute suplimentare, potrivit unui studiu recent.

1664 afișări
Imaginea articolului Planeta Venus şi-a încetinit mişcarea de rotaţie

Planeta Venus şi-a încetinit mişcarea de rotaţie (Imagine: Mediafax Foto/AFP)

Diferenţa este totuşi una mică, întrucât durata unei zile pe Venus echivalează cu 243 de zile terestre.

"Acest decalaj este important pe scară astronomică", afirmă Pierre Drossart, directorul Laboratorului de studii spaţiale şi de instrumentare în astrofizică, care a analizat cele mai recente date furnizate de sonda europeană Venus Express.

Spectrometrul VIRTIS de la bordul sondei a cartografiat recent suprafaţa planetei Venus. Oamenii de ştiinţă au descoperit astfel un decalaj între hărţile lor şi cele alcătuite în anii 1990 de satelitul american Magellan, aceste diferenţe putând atinge 20 de kilometri în anumite zone.

"După îndepărtarea diverselor surse de eroare, o interpretare corectă a acestor diferenţe ar fi aceasta: durata zilei venusiene s-a modificat pe parcursul ultimilor 16 ani", iar ecartul a fost evaluat la 6,5 minute terestre pentru o zi venusiană, se explică într-un comunicat emis de Observatorul astronomic din Paris.

Motivul cel mai probabil pentru o astfel de variaţie ţine de interacţiunea dintre suprafaţa şi atmosfera planetei Venus.

Deşi Venus este apropiată de planeta noastră ca masă şi mărime, ea are o atmosferă mult mai densă, iar forţele de frecare din interiorul acesteia pot să îi modifice rotaţia, în funcţie de vânturi şi de temperaturi.

"Este ca atunci când un patinator îşi ţine braţul pe lângă corp şi începe să se învârtă mai repede. Atunci când masele atmosferice se modifică, din cauze meteorologice de exemplu, în acel moment poate să apară o mică variaţie, în compensaţie, în mişcarea de rotaţie a planetei", a explicat Pierre Drossart.

Pe Venus, unde atmosfera înaltă se învârte mult mai repede decât suprafaţa planetei, forţele de frecare şi decalajul pe care acestea le provoacă sunt foarte pronunţate.

"Fenomenul se produce şi pe Terra, dar, în cazul planetei noastre, decalajele sunt de ordinul câtorva zecimi de secundă", a precizat Pierre Drossart.

Oamenii de ştiinţă se întreabă dacă, pe termen lung, planeta Venus ar putea înceta să se învârtă în jurul propriei axe sau dacă va începe să se învârtă în sens invers.

"Este dificil de răspuns la această întrebare, având doar două puncte de măsură, dar modelele noastre teoretice lasă mai degrabă să se înţeleagă că este vorba de o serie de variaţii ciclice. Dacă atmosfera venusiană îşi accelerează mişcarea, atunci planeta încetineşte şi viceversa. Pot să apară oscilaţii când de o parte, când de cealaltă", a explicat acelaşi astrofizician francez.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici