Pentru a examina această corelaţie, în colaborare cu Game Academy, două cercetătoare de la Surrey au investigat comportamentul de joc al 16.033 de participanţi pentru a explora modul în care acest   hobby ar putea îmbunătăţi abilităţile profesionale. 
     
   Participanţii au jucat un număr diferit de jocuri pe Steam – un serviciu de distribuţie digitală şi magazin de jocuri video. Cercetătorii au studiat cele mai jucate 800 de jocuri şi au inclus doar   participanţii pentru care au avut acces la detalii privind sexul şi locul de muncă. 
     
   Autoarele studiului publicat în SAGE Journals cred că experienţele de jocuri online ale candidaţilor ar trebui evidenţiate, deoarece aceste „competenţe transversale dobândite pot contribui cu   adevărat la dezvoltarea punctelor forte ale acestora pentru postul respectiv”. 
     
     Dr. Anna-Stiina Wallinheimo, autoarea principală a studiului, psiholog cognitiv şi cercetătoare postdoctorală la Centrul pentru Studii de Traducere (CTS) al Universităţii Surrey, crede că în     procesele de recrutare, cei mai buni candidaţi pot fi trecuţi cu vederea deoarece organizaţiile nu iau în considerare competenţele transversale dobândite prin activităţi extraprofesionale (de     exemplu, jocurile online).”   
         
       Dr. Anesa Hosein, co-autoare a studiului şi profesoară asociată în învăţământul superior la Universitatea din Surrey, a declarat gamerii au doar de câştigat pe termen lung în termeni de       carieră. „Înţelegând în ce măsură interesele de carieră se reflectă în jocul online, am putea fi capabili să demonstrăm mai clar cum se aliniază acestea cu interesele de carieră şi să încurajăm       angajatorii să înţeleagă valoarea competenţelor transversale asociate cu jocurile. Cercetarea noastră ar putea, de asemenea, să îi inspire pe dezvoltatorii de jocuri să se străduiască să       perfecţioneze mai mult aceste competenţe transversale în designul lor. În plus, locurile de învăţare, cum ar fi universităţile, ar putea permite studenţilor să reflecteze şi să includă jocurile       ca parte a dezvoltării carierei lor şi să ia în considerare modul în care jocurile pot fi incluse în curriculum pentru a spori alinierea între învăţarea studenţilor, aspiraţiile profesionale şi       interesele extracurriculare în materie de jocuri”.     
 
 
     
   Cercetătoarele au descoperit că profesioniştii IT şi inginerii jucau jocuri de tip puzzle-platformă, care le îmbunătăţesc, probabil, abilităţile cognitive vizuale. Persoanele cu roluri manageriale   s-au arătat interesate de jocurile de rol de acţiune, în care sunt implicate abilităţi de organizare şi planificare, iar profesioniştii din domeniul ingineriei au fost asociaţi cu jocurile de   strategie, care necesită adesea abilităţi de rezolvare a problemelor şi abilităţi vizuale. De asemenea, au existat diferenţe evidente de gen – femeile preferau să joace jocuri cu un singur jucător,   în timp ce bărbaţii preferau jocurile cu împuşcături.