Guvernul Olandei a căzut marți dimineața

Guvernul olandez a căzut marți dimineață, după ce Geert Wilders, liderul partidului de extremă dreapta Partidul Libertății, a decis să părăsească coaliția guvernamentală pentru că nu i-au fost acceptate propunerile privind politica de azil.

Experții juridici au avertizat că multe dintre planurile lui Wilders contravin legislației europene privind drepturile omului și Convenției ONU din 1951, mai ales că Siria nu este declarată țară sigură, a relatat marți presa olandeză.

Guvernul olandez a căzut după ce Geert Wilders, liderul partidului de extremă dreapta, a părăsit coaliția, marți dimineața. Decizia a venit după ce Wilders a propus un plan radical în 10 puncte menit să reducă migrația, incluzând măsuri precum utilizarea armatei pentru securizarea frontierelor, închiderea centrelor de cazare pentru refugiați și expulzarea tuturor refugiaților sirieni, argumentând că Siria nu mai este considerată o țară cu risc ridicat.

Israelul blochează crearea statului palestinian, construind noi colonii în Cisiordania

Criza politică din Olanda se adâncește. Prim-ministrul olandez a anunțat că demisionează

„Fără semnătură pentru planurile noastre privind azilul, fără modificări ale acordului principal de coaliție, Partidul Libertății părăsește coaliția”, a anunțat Wilders pe rețelele sociale, declanșând o criză politică majoră.

Experții juridici au avertizat că multe dintre planuri sale sunt în conflict cu legile europene privind drepturile omului sau cu Convenția ONU privind refugiații din 1951, cum ar fi trimiterea tuturor refugiaților sirieni acasă în termen de șase luni, deși guvernul nu a declarat Siria o țară sigură. 

Cu o zi înainte, liderul de extremă dreapta a cerut celorlalți membri ai coaliției să susțină aceste măsuri și să garanteze implementarea lor în câteva săptămâni, amenințând cu ieșirea din guvern în caz contrar. După două întâlniri intense, luni seara și marți dimineață, Wilders și-a pus în aplicare amenințarea.

Wilders, acuzat de iresponsabilitate și egoism pentru că a aruncat Olanda într-o criză politică profundă 

În rândul partidelor rămase în coaliție, reacțiile au fost rapide și dure. Caroline van der Plas, care conduce partidul BBB (Mișcarea Fermierilor-Cetățeni), a descris acțiunea lui Wilders drept „iresponsabilă”, acuzându-l că „are toate atuurile în mână și totuși trage pur și simplu ștecherul”. 

Nicolien van Vroonhoven, care a preluat conducerea partidului Noul Contract Social (NSC), a declarat că decizia este de „neînțeles”, iar Dilan Yesilgöz, șefa Partidul Popular pentru Libertate și Democrație (VVD),  al doilea cel mai mare partid din coaliție, l-a condamnat pe Geert Wilders că că a distrus o majoritate solidă de dreapta „de dragul ego-ului său”, spunând: „Face doar ce vrea el.”

Premierul Olandei va demisiona 

În planul pe care și-a dorit să-l impună, liderul de extremă dreapta a mai cerut suspendarea temporară a cotelor UE pentru azil și o interdicție totală privind reunificarea familiei pentru refugiații deja aflați în Țările de Jos, condiții pe care le-a pus drept esențiale pentru continuarea sprijinului partidului său în guvern.

În Olanda, guvernul se bazează pe o coaliție formată din mai multe partide politice, pentru că niciun partid singur nu are suficiente locuri în Parlament, din cele 150 în total, ca să poată guverna singur. Ca să ia decizii și să treacă legi, guvernul trebuie să aibă o majoritate în Parlament, adică sprijinul unui număr suficient de deputați.

În acest caz, extrema dreaptă a lui Wilders avea 37 de locuri, însemnând o parte importantă din majoritatea de dreapta, formată din patru partide. Ieșind din coaliție, majoritatea de dreapta a fost distrusă, iar celelalte trei partide nu mai aveau suficiente voturi în Parlament pentru a-și susține guvernul. Ieșirea PVV a făcut practic imposibilă continuarea guvernării. Premierul Olandei, Dick Schoof, își va înainta demisia în cursul zilei, în timp ce miniștrii din partidul lui Wilders au părăsit guvernul imediat.

Sunt amenințate planurile de apărare înaintea summitului NATO 

Demisia liderului populist Geert Wilders, pune capăt unei coaliții fragile, formată în iulie anul trecut. Decizia va conduce, cel mai probabil, la organizarea unor alegeri anticipate în următoarele luni, amplificând incertitudinea politică în cea de-a cincea cea mai mare economie din zona euro.

Pe lângă instabilitatea politică, criză poate întârzia și o decizie crucială privind creșterea istorică a cheltuielilor pentru apărare, necesară pentru îndeplinirea noilor obiective stabilite de NATO. Țările de Jos vor rămâne astfel cu un guvern interimar în pragul summitului NATO de la Haga, unde liderii vor discuta aceste priorități strategice.

Wilders a câștigat cele mai recente alegeri, dar ultimele sondaje arată în mod clar o scădere a susținerii pentru partidul său de extremă dreapta, de când a ajuns la guvernare.