Președintele Madagascarului dizolvă guvernul după protestele generației Z

„Recunoaștem și ne cerem scuze dacă membrii guvernului nu și-au îndeplinit sarcinile care le-au fost atribuite”, a declarat Andry Rajoelina într-un discurs televizat adresat națiunii luni.

Protestele așa-numite Gen-Z au adunat mii de demonstranți, în majoritate tineri, care au ieșit în stradă în orașele din Madagascar începând de joi, sub sloganul: „Vrem să trăim, nu să supraviețuim”.

Șeful departamentului pentru drepturile omului al ONU a condamnat „forța inutilă” folosită de forțele de securitate pentru a reprima tulburările, afirmând că cel puțin 22 de persoane au fost ucise și alte 100 rănite, potrivit BBC.

Ministerul de Externe al Madagascarului a respins cifrele ONU, susținând că datele sunt „bazate pe zvonuri sau informații eronate”.

Protestele au început în capitala Antananarivo, dar s-au extins ulterior în opt orașe din toată țara.

În Antananarivo a fost impusă o stare de urgență de la apus până la răsărit, după ce au fost semnalate violențe și jafuri, poliția folosind gloanțe de cauciuc și gaze lacrimogene pentru a dispersa mulțimea.

Tinerii protestatari din Madagascar reînnoiesc cererile privind apa și energia electrică

Protestele pro-palestiniene au pus capăt finalei Turului Spaniei 2025. Ceremonia de premiere nu a mai avut loc

Șeful UNCHR, Volker Türk, s-a declarat „șocat” de represiunea violentă a forțelor de securitate, care, potrivit lui, a inclus și arestări, bătăi și folosirea gloanțelor reale împotriva demonstranților.

„Îndemn forțele de securitate să renunțe la folosirea forței inutile și disproporționate și să elibereze imediat toți protestatarii reținuți în mod arbitrar”, a declarat Türk într-un comunicat luni.

Potrivit ONU, printre morți „se numără protestatari și trecători uciși de membri ai forțelor de securitate, dar și alte persoane ucise în violențele și jafurile ulterioare comise de indivizi și bande care nu aveau nicio legătură cu protestatarii”.

Săptămâna trecută, președintele Madagascarului a anunțat că l-a demis pe ministrul energiei pentru că nu și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile, dar protestatarii au cerut demisia președintelui și a întregului său guvern.

Luni, mii de oameni au ieșit din nou în stradă

„Înțeleg furia, tristețea și dificultățile cauzate de întreruperile de curent și problemele cu aprovizionarea cu apă”, a declarat Rajoelina în discursul său la postul public de televiziune Televiziona Malagasy.

El a spus că a „încetat funcțiile prim-ministrului și ale guvernului” și că în următoarele trei zile vor fi primite candidaturi pentru un nou premier, înainte de formarea unui nou guvern.

Cu toate acestea, cei care ocupă în prezent funcții vor acționa ca miniștri interimari până la formarea unui nou guvern, a precizat el.

Rajoelina a adăugat că dorește să poarte discuții cu tinerii.

Un banner la una dintre demonstrațiile de săptămâna trecută din Antananarivo avea inscripția: „Nu vrem probleme, vrem doar drepturile noastre”.

Însă unele rapoarte de săptămâna trecută sugerează că protestatarii au distrus – probabil prin incendiere – casele a cel puțin doi legislatori. Mișcarea „Gen Z” susține însă că niște huligani plătiți au jefuit diverse clădiri pentru a le submina cauza.

Madagascarul a fost zguduit de multiple revolte de la obținerea independenței în 1960, inclusiv proteste în masă în 2009 care l-au forțat pe fostul președinte Marc Ravalomanana să demisioneze și l-au adus pe Rajoelina la putere.

Protestele reprezintă cea mai importantă provocare cu care s-a confruntat președintele de la a treia sa realegere în 2023.