Ce îi ține pe români departe de stomatolog: 7 din 10 le consideră scumpe; altora le e frică

Raportul Starea Igienei Orale este axat pe un studiu realizat pe un eșantion de 1.002 respondenți, reprezentativ național, de către rețeaua de clinici de stomatologie și implantologie Prodent Dr Gruia, prin intermediul platformei iVox.

„Continuăm demersul nostru de educație – Starea Igienei Orale – și, prin noua etapă a cercetării, datele colectate ne arată că serviciile stomatologice sunt percepute drept scumpe și foarte scumpe pentru nu mai puțin de 7 din 10 români. Mai mult, dacă nivelul ridicat al costurilor este o barieră pentru 62% dintre români, următoarele obstacole pe care aceștia le menționează sunt lipsa timpului (24,36%) și frica de durere (24,04%). În acest context, misiunea noastră este de a educa populația despre cât de importantă este prevenția, dar și de a demonstra eficiența unei clinici multidisciplinare, nu doar ca timp și cost, cât și ca impact pozitiv în sănătatea pe termen lung a românilor”, declară dr. Dan Gruia, fondator Prodent Dr Gruia.

Starea Igienei Orale este un demers de cercetare și educație derulat constant de clinicile Prodent Dr. Gruia, prin studii reprezentative la nivel național în rândul populației României.

Starea igienei orale în România: jumătate dintre români merg la dentist doar când apar dureri

Costul unui control de rutină: 200-400 de lei, pentru 48% dintre români

Costurile pentru un control stomatologic de rutină sunt percepute ca fiind semnificative: 48,08% plătesc între 200 și 400 de lei, 18,70% sub 200 lei, iar 14,53% între 400 și 600 lei. În același timp, aproximativ 7,16% ajung să plătească peste 600 de lei, iar 11,54% nu știu costurile, pentru simplul fapt că nu au fost niciodată la un control.

Mersul la dentist: scump și foarte scump, pentru șapte români din zece

În percepția generală, 42,52% consideră vizitele „destul de scumpe” și 27,24% „foarte scumpe”, doar 18,05% apreciindu-le ca accesibile sau neutre.

În context, gradul de informare despre igiena orală și problemele asociate este variabil: 9,94% se consideră foarte bine informați, 39,85% relativ bine informați și 35,90% au doar cunoștințe de bază.

Se identifică și un segment vulnerabil – 9,51% sunt foarte puțin informați și 4,81% nu sunt deloc informați despre serviciile stomatologice și impactul acestora.

Sursele de informare: medicul stomatolog, internetul, Social Media și AI-ul

Sursele principale de informare sunt, pentru români, potrivit cercetării, stomatologul personal (54,81%) și internetul, inclusiv platformele de social media și instrumentele AI (49,15%).

Prietenii și familia (17,84%) și presa tradițională (17,31%) joacă un rol secundar în propagarea informațiilor, iar 11% nu se informează deloc despre serviciile stomatologice.

Durerea sau problemele: motivație principală pentru 52% dintre români

Motivația principală pentru vizitele la stomatolog rămâne rezolvarea unei dureri sau probleme (52,24%), în timp ce prevenția și menținerea sănătății dentare reprezintă motivul principal pentru 41,88% dintre respondenți. Aspectul estetic este invocat de doar 2,35% dintre aceștia.

Majoritatea recunosc importanța legăturii dintre sănătatea orală și alte afecțiuni generale: 41,45% cred că există o legătură strânsă, iar 41,03% una moderată. Doar 7,26% consideră legătura slabă, iar 1,18% o neagă.

Doar 16,56% dintre români nu au niciun impediment și merg regulat la stomatolog

Costurile ridicate sunt principala barieră pentru controale mai frecvente, menționată de 62,29% dintre participanți. Lipsa timpului este invocată de 24,36%, iar frica de durere sau de stomatolog de 24,04%.

Preferințele pentru tipul de clinică variază: 10,47% aleg exclusiv clinicile multidisciplinare, 14,32% le preferă, dar nu exclusiv, 25,32% aleg în funcție de comoditate sau preț, 33,65% merg de obicei la medicul lor obișnuit, dar sunt deschiși și la alte opțiuni, iar 16,24% merg doar la medicul de încredere.

54% dintre români își tratează urgențele

În abordarea tratamentului, 18,06% rezolvă doar urgențele, 35,26% tratează urgența dar acceptă și recomandări pentru alte tratamente, iar 28,95% decid în funcție de situație între intervenție punctuală și plan complet.

Doar 17,74% optează, din start, pentru un diagnostic detaliat, urmat de un plan complex de tratament.

Studiul citat a fost realizat la comanda Prodent Dr Gruia prin intermediul platformei de cercetare iVox pe un eșantion cu reprezentativitate națională, de 1.002 respondenți, adulți, cu precădere din mediul urban, în perioada 5-10 august 2025. Dintre respondenți, 54,7% sunt de sex masculin, 88,68% locuiesc în mediul urban, categoria predominantă de venituri este 4.000-6.000 de lei (29,17%), 76,18% sunt, în prezent, angajați, iar Millenials (41,99%) și Generația X (40,06) sunt principalele generații reprezentate în studiu.

Metodologia utilizată pentru realizarea acestui studiu de piață este CAWI – Computer Assisted Web Interviewing, eșantionul respectă structura socio-demografică a populației utilizatorilor de Internet din România, iar marja de eroare acceptată pentru sondajele efectuate în aceste condiții, utilizând metoda CAWI și respectând structura socio-demografică, este de aproximativ ±5%.