Arhitectul-șef al Clujului critică noul Cod al Urbanismului: Nu putem simplifica în dauna identității satului românesc

Într-un mesaj publicat miercuri pe pagina sa de socializare, Claudiu Salanță, care e și arhitectul șef al Clujului, a comentat noul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului, aflat în dezbatere parlamentară, care ar permite construirea locuințelor de până la 150 mp în mediul rural fără autorizație de construire. Salanță critică modificările, spunând că, deși susține simplificarea birocrației, aceasta nu trebuie să afecteze calitatea construcțiilor și identitatea satului românesc.

„Spun din start că sunt unul dintre marii susținători ai simplificării procedurilor administrative și cred cu tărie în diminuarea birocrației. (…) Însă consider că nu putem simplifica în dauna calității și a identității satului românesc”, a transmis arhitectul, explicând că în felul acesta face un apel public către premierul Ilie Bolojan și ministrul Dezvoltării, Cseke Attila.

Nu suprafața, ci integrarea în peisaj ar fi problema

Salanță a precizat că problema construcțiilor din mediul rural nu este suprafața locuinței, ci modul în care aceasta se integrează în specificul local și în peisajul tradițional: „Problema unei locuințe în rural nu este suprafața casei, ci felul în care ea se așază în loc, în peisaj, în tradiția locului. Satele noastre mai păstrează o frumusețe fragilă – prin piatră, lemn, curți cu suflet și oameni gospodari – și tocmai această frumusețe riscăm să o pierdem”.

El a amintit că există deja instrumente profesionale care pot asigura o dezvoltare rurală de calitate, fără birocrație excesivă: „Avem în toată țara ghiduri de încadrare în specificul local elaborate de Ordinul Arhitecților din România, putem să ne uităm la proiecte-tip ale caselor realizate de-a lungul timpului și să ne ghidăm după aceste exemple de bună practică”.

Noul Cod al Urbanismului schimbă regulile pentru locuințe și anexe: casele până la 150 mp din rural nu mai au nevoie de autorizații

Noul cod: mai puțină birocrație în urbanism

Noul Cod al Urbanismului și Amenajării Teritoriului propune o serie de măsuri de simplificare a birocrației în construcții. Pentru anumite tipuri de lucrări, în special în mediul rural, nu va mai fi necesară obținerea unei autorizații de construire, ci doar depunerea unei notificări însoțite de proiectul tehnic la primărie. Modificările vizează în special construcțiile mici, precum bucătăriile de vară, garajele sau anexele gospodărești de până la 20 de metri pătrați, pentru care se menține obligația unui proiect, dar se elimină etapa administrativă greoaie a autorizării.

Procedura simplificată se va aplica și în cazul locuințelor de până la 150 de metri pătrați, pe un singur nivel, destinate folosinței proprii. Proprietarii vor depune la primărie proiectul și notificarea privind începerea lucrărilor, iar dacă în termen de 15 zile autoritatea locală nu transmite un refuz motivat, construcția poate fi demarată. Primăriile nu sunt excluse din procesul de control, păstrându-și dreptul de a solicita autorizație acolo unde situația o impune, ci reduse formalitățile și grăbite procedurile.

Proiectul face parte din reformele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar În plus, măsurile ar putea aduce beneficii în mediul rural, unde birocrația a descurajat adesea construcțiile legale, iar termenele lungi au împins mulți proprietari către improvizații.

Arhitecții, de la început împotriva proiectului

„România rurală are nevoie de simplificare, dar nu fără responsabilitate. (…) Decizia dumneavoastră va modela pentru generații chipul satului românesc. Poate să fie una care să lase în urmă un rural frumos, nu să ne strice una dintre cele mai valoroase resurse naționale”, a transmis Claudiu Salanță, solicitând menținerea în Codul Urbanismului a regulii potrivit căreia doar locuințele construite pe baza proiectelor-tip pot beneficia de proceduri simplificate.

Ordinul Arhitecților din România s-a împotrivit proiectului încă din timpul dezbaterilor, comunicând că modificările propuse nu sunt decât o „amputare a legii”. Drept exemplu, organizația a amintit un raport al Comisiei Tehnice de Urbanism a Primăriei Capitalei, care descria mai multe cazuri de neconformitate legală și tehnică ale documentațiilor de urbanism, considerate „imaginea unei practici de forțare și traumatizare a mediului construit”.