Doar câteva mii de paşi pe zi pot încetini declinul Alzheimer cu până la şapte ani

Rezultatelel cercetării au fost publicate luni, în jurnalul Nature Medicine.

„Concluzia încurajatoare este că chiar şi puţină mişcare ajută”, a declarat Wai-Ying Wendy Yau, medic şi cercetător în tulburări de memorie la Harvard Medical School şi coautoare a studiului. Aceasta subliniază că nu este necesar pragul des invocat de 10.000 de paşi zilnici, dificil de atins pentru mulţi vârstnici.

Studiul a monitorizat 296 de participanţi cu vârste între 50 şi 90 de ani, incluşi în Harvard Aging Brain Study, pe o perioadă de până la 14 ani. Toţi participanţii nu prezentau simptome cognitive la începutul cercetării. Pe parcurs, aceştia au fost supuşi unor teste cognitive şi investigaţii imagistice ale creierului, purtând totodată pedometre pentru a le fi măsurată activitatea fizică.

Cercetătorii s-au concentrat pe acumularea a două proteine asociate cu Alzheimer: amiloid-beta şi tau. Deşi depozitele de amiloid-beta apar primele, declinul cognitiv este mai strâns corelat cu acumularea proteinei tau.

Declinul cognitiv nu este inevitabil. Obiceiurile zilnice care îți pot salva creierul

Nouă speranță pentru Alzheimer: suplimentul cu litiu inversează pierderile de memorie la șoareci

Rezultatele au arătat beneficii ale mişcării doar pentru participanţii care aveau deja niveluri ridicate de amiloid-beta, deci risc crescut de Alzheimer. La aceştia, mersul pe jos a încetinit acumularea proteinei tau – mecanism considerat esenţial în încetinirea declinului. Nivelurile de amiloid-beta au continuat însă să crească indiferent de numărul de paşi.

La persoanele cu nivel scăzut de amiloid-beta, deci cu risc redus de Alzheimer, activitatea fizică nu a modificat evoluţia cognitivă. În schimb, combinaţia de sedentarism şi nivel ridicat de amiloid-beta s-a dovedit a fi cea mai periculoasă.

„Aceştia sunt cei mai predispuşi să se confrunte cu un declin în timp şi reprezintă grupul în care intervenţiile pentru combaterea sedentarismului pot avea cel mai mare impact”, a explicat Jasmeer Chhatwal, coautor al studiului.

Specialiştii spun că studiul oferă primele indicii clare privind felul în care mişcarea influenţează mecanismele biologice ale Alzheimerului, sugerând că efectul protector se datorează încetinirii acumulării proteinei tau.

Recomandarea cercetătorilor este că vârstnicii, în special cei aflaţi în grupele de risc, ar trebui încurajaţi să îşi crească gradual activitatea fizică — chiar şi câteva mii de paşi pe zi pot face diferenţa.