Prima pagină » Știrile zilei » Plasticul „sigur” ar putea să nu fie atât de sigur. Substanța folosită în ambalajele alimentare, asociată cu riscuri

Plasticul „sigur” ar putea să nu fie atât de sigur. Substanța folosită în ambalajele alimentare, asociată cu riscuri

O substanță chimică prezentată drept o alternativă sigură la compușii toxici din plastic și utilizată pe scară largă în ambalajele alimentare din Uniunea Europeană și Statele Unite este asociată cu o greutate mai mică a nou-născuților și cu probleme de dezvoltare fetală. Un nou studiu realizat de cercetători americani, pe baza datelor provenite de la peste 6.600 de sarcini, ridică semne de întrebare cu privire la siguranța materialelor plastice care intră în contact cu alimentele, relatează The Guardian.
Plasticul „sigur” ar putea să nu fie atât de sigur. Substanța folosită în ambalajele alimentare, asociată cu riscuri

Substanța vizată se numește DINCH și este folosită pentru a face plasticul mai flexibil și mai rezistent. Se găsește în anumite ambalaje alimentare, folii pentru împachetarea alimentelor, dopuri sintetice pentru sticle de vin, dar și în jucării, dispozitive medicale, pardoseli și alte produse de consum.

DINCH a fost introdusă pe piață ca alternativă la ftalați, o categorie de substanțe chimice asupra cărora autoritățile de reglementare au impus restricții după apariția dovezilor privind efectele asupra sănătății.

Numai că noua generație de plastifianți, promovată de industrie ca fiind mai sigură, ar putea prezenta la rândul ei riscuri, potrivit cercetătorilor de la NYU Langone Health.

Substanța a fost detectată la până la 70% dintre femeile însărcinate analizate

Cercetătorii au analizat date colectate în cadrul programului american Environmental influences on Child Health Outcomes (ECHO), coordonat de National Institutes of Health, care urmărește influența factorilor de mediu asupra sănătății copiilor.

Studiul a inclus informații referitoare la peste 6.600 de sarcini, iar rezultatele au arătat că până la 70% dintre participante prezentau urme ale substanței DINCH în urină.

Mai mult, nivelurile mai ridicate de expunere au fost asociate cu o probabilitate crescută ca nou-născuții să fie considerați prea mici pentru vârsta gestațională, adică să se situeze sub percentila 10 a greutății corespunzătoare stadiului sarcinii.

Potrivit rezultatelor, fiecare creștere de zece ori a nivelului de expunere la DINCH a fost asociată cu o reducere medie de 27 de grame a greutății copilului la naștere.

Pentru comparație, greutatea medie a unui nou-născut este de aproximativ 3.400 de grame.

Cercetătorii au identificat și o asociere între expunerea la această substanță și lungimea mai mică a copiilor la naștere.

Problemele de creștere fetală pot avea consecințe care depășesc perioada imediat următoare nașterii. Potrivit autorilor, dezvoltarea insuficientă în uter este asociată cu un risc mai ridicat de afecțiuni cardiovasculare, obezitate, dificultăți de învățare și alte probleme de sănătate în adolescență și la maturitate.

Studiul este unul observațional. Rezultatele indică o asociere care necesită investigații suplimentare.

Cum ar putea afecta substanțele din plastic dezvoltarea fătului

Cercetări anterioare, realizate pe animale și pe celule umane, au sugerat că produșii de metabolizare ai DINCH pot interfera cu activitatea hormonilor implicați în dezvoltarea fetală.

O altă posibilă explicație este declanșarea unor procese inflamatorii care ar putea influența transferul de oxigen și nutrienți de la mamă la copil.

Aceste mecanisme rămân însă ipoteze biologice, iar cercetătorii subliniază necesitatea unor studii suplimentare.

„Substanțele chimice ar trebui testate corespunzător din punctul de vedere al siguranței înainte ca populația să fie expusă pe scară largă, fără să știe”, a declarat Leonardo Trasande, unul dintre principalii autori ai studiului.

Substanța este autorizată în Uniunea Europeană. Ce înseamnă pentru România

DINCH este utilizată atât în Statele Unite, cât și pe piața europeană, inclusiv la fabricarea anumitor materiale plastice destinate contactului cu produsele alimentare.

Substanța figurează pe lista compușilor autorizați în Uniunea Europeană pentru fabricarea materialelor plastice care intră în contact cu alimentele, în cadrul Regulamentului european nr. 10/2011.

Problema ridicată de cercetătorii americani este relevantă și pentru România, unde se aplică aceleași norme europene privind siguranța ambalajelor alimentare.

Autorizarea nu înseamnă însă că orice produs poate conține substanța în orice concentrație. Legislația europeană stabilește condiții de utilizare și limite privind migrarea anumitor compuși chimici din ambalaje în alimente.

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) precizează că substanțele din materialele care intră în contact cu alimentele pot migra în produsele consumate, motiv pentru care evaluarea riscurilor ia în considerare atât migrarea, cât și datele toxicologice.

O substanță introdusă pentru a înlocui compușii toxici ridică acum noi întrebări

Utilizarea DINCH a crescut pe măsură ce autoritățile din Europa și Statele Unite au început să restricționeze anumite categorii de ftalați.

Producătorii au prezentat substanța ca pe o alternativă cu un profil de siguranță mai bun. Printre companiile care o produc se numără gigantul chimic german BASF.

Potrivit datelor citate de The Guardian, producția globală a acestui tip de plastifiant a crescut de la aproximativ 25.000 de tone în 2002 la 400.000 de tone în 2024.

Specialiștii avertizează asupra unui fenomen cunoscut drept „substituție regretabilă”: înlocuirea unei substanțe considerate periculoase cu alta insuficient studiată, care poate prezenta ulterior riscuri similare.

Cercetătorii de la organizația elvețiană Food Packaging Forum și-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea în legătură cu lipsa informațiilor privind efectele DINCH asupra sănătății. Există dovezi privind migrarea substanței din ambalaje în alimente, în timp ce expunerea populației europene a crescut în ultimele decenii.

„Aceste rezultate ridică îngrijorări serioase privind substituția regretabilă”, a declarat Trasande.

Ce pot face consumatorii pentru a reduce expunerea

Cercetătorii recomandă reducerea contactului inutil cu materialele plastice, în special în cazul produselor utilizate pentru prepararea și depozitarea alimentelor.

Printre măsurile sugerate se numără alegerea recipientelor din sticlă pentru păstrarea mâncării, utilizarea ustensilelor din lemn și preferarea produselor ambalate în materiale alternative plasticului, atunci când acest lucru este posibil.

Autorii studiului solicită reguli mai stricte de testare și supraveghere a substanțelor utilizate în ambalaje, înainte ca acestea să ajungă să fie folosite pe scară largă de populație.

Recomandarea video