ONG-urile refuză invitația ICCJ la dialog. Pensiile speciale, subiect tabu pentru instanța supremă

Cincisprezece organizații din societatea civilă și-au anunțat public miercuri refuzul de a participa la dialogul lansat de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ). Motivele: lipsa unui cadru legal clar, lipsa transparenței și selectarea arbitrară a invitaților.

ONG-urile precizează că ICCJ nu are competența instituțională de a coordona dialogul cu societatea civilă, rol ce revine Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). „Refuzul nostru nu este împotriva dialogului ca principiu democratic, ci împotriva imitării acestuia”, se arată în comunicatul comun, prezentat de Declic.

ICCJ, consultare de formă, spun ONG-urile

Organizațiile consideră că invitația pare o tentativă de legitimare publică, nu o consultare reală. Printre temele sensibile ignorate se numără pensiile speciale ale magistraților și numirile controversate din sistemul judiciar.

Șofer urmărit prin Ferentari după ce a refuzat să oprească. Patru mașini au fost avariate

Ce așteptări au tinerii de la viitorul primar al Bucureștiului. Răspunsul ANOSR

ICCJ a anunțat, în noiembrie, intenția de a deschide un dialog cu societatea civilă. Consultările periodice cu ONG-urile ar viza nevoile și disfuncțiile din justiție. Prima reuniune, „Statul de drept și rolul justiției – Cum apărăm statul de drept? Justiția și societatea civilă în dialog”, este programată pe 9 decembrie 2025. Temele invitației nu includ, însă, pensiile speciale ale magistraților.

Elefantul din cameră: pensiile speciale

Nefiind menționate explicit în invitație, pensiile speciale reprezintă scânteia acestei tensiuni. ONG-urile consideră că discuția despre privilegiile financiare ale magistraților nu mai poate fi ocolită.

„Statul de drept începe cu egalitatea în fața legii. Pensia trebuie să fie contributivă”, a comunicat Funky Citizens. Organizația promovează transparența și implicarea cetățenilor în deciziile publice, prin campanii și demersuri pentru reformarea sistemului.

Pensiile speciale au devenit un punct sensibil în dezbaterea publică, fiind asociate cu privilegiile care alimentează neîncrederea în justiție și considerate un privilegiu inacceptabil într-o societate echitabilă.

Cristi Dănileț: ICCJ își depășește rolul

Fostul judecător Cristian Dănileț subliniază că ICCJ riscă să intre într-un rol „politic”, străin mandatului său. „Instanța supremă nu poate uzurpa atribuțiile CSM și nu poate organiza dialoguri cu societatea civilă în afara competenței sale legale”.

În plus, organizațiile participante ar fi fost alese preferențial, ceea ce ridică mari semne de întrebare privind sinceritatea demersului.

Cazul Funky Citizens: exemplul invitațiilor selective

Un exemplu al modului în care ICCJ a organizat dialogul este cazul Funky Citizens. Organizația a primit invitația ICCJ și a solicitat ca aceasta să fie extinsă și către Declic, un actor civic important, implicat activ în dezbaterile privind justiția.

Răspunsul ICCJ a fost însă negativ. Declic nu a fost invitat deoarece „pe rolul instanțelor se află un litigiu inițiat de organizația amintită privind conducerea ICCJ”. Practic, Declic nu ar fi potrivită pentru dialog deoarece are pe rol un litigiu împotriva conducerii instanței supreme.

ICCJ dialoghează doar cu invitați agreați

Pentru organismele civice, acest argument confirmă exact problema semnalată. „Argumentul invocat de ICCJ dezvăluie tocmai ceea ce pretinde să evite: selectarea participanților în funcție de gradul lor de critică față de instituție”, au transmis reprezentanții Funky Citizens.

ONG-ul consideră că a exclude un actor civic pentru că a ales să conteste legal o decizie a ICCJ îngrădește chiar mecanismele statului de drept, care se bazează pe acces egal la justiție și libertatea de a critica instituțiile publice.

Mai mult, spune organizația, ICCJ susține că a invitat „organizații relevante pentru formularea de politici publice, inclusiv care au exprimat puncte de critică argumentată”.

Păcatul Declic: a contestat în instanță numirea conducerii ICCJ

Declic a contestat în instanță procedura de numire a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Organizația susține că demersul a fost inițiat cu aproape trei luni înainte de expirarea mandatului precedentului președinte, deși legea prevede un termen maxim de 60 de zile înainte. De asemenea, acuză lipsa transparenței în proces, aspect care, în opinia sa, poate submina încrederea publică în instanța supremă.

Cazul semnalat de Funky Citizens a consolidat percepția ONG-urilor că întâlnirea propusă de ICCJ nu caută opinii reale, ci o validare simbolică pentru decizii deja luate. „Nu vom participa la un demers care doar acoperă cu o aparență de consultare decizii netransparente sau potențial nelegitime.”, transmit organizațiile semnatare.

Dialog cu toți actorii relevanți

Activiștii civici subliniază că „refuzul nu este o respingere a dialogului ca principiu democratic”, ci o reacție firească la lipsa unui cadru legitim de consultare. Ei spun că „dialogul este binevenit atunci când există transparență, responsabilitate instituțională și un cadru legal clar”. În absența acestor garanții, participarea ar echivala cu validarea unei aparențe de consultare.

„Suntem dispuși să participăm la un dialog autentic”, spun activiștii civici. Dar „un dialog autentic ar include toți actorii relevanți, nu doar pe cei considerați constructivi de către organizator. Ar recunoaște că litigiile în curs nu descalifică vocile critice, ci le legitimează”.

Organizații semnatare ale comunicatului de refuz sunt: Evoluție în Instituție, Corupția ucide, Comunitatea Declic, Agent Green, Inițiativa România, Asociația Bankwatch România, Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis, Fundația Eco-Civica, Voluntari în Europa, Federația Inițiativa Timișoara, Grupul pentru Dialog Social, Asociația Freedom House România, Asociația CIVICA, Societatea Timișoara și Funky Citizens.