Viitorul primar al Capitalei în fața haosului urbanistic: PUG blocat, mii de clădiri cu risc seismic și spații verzi insuficiente, spune șeful arhitecților din România

Capitala are nevoie urgentă de reguli clare de dezvoltare urbană, iar blocarea Planului Urbanistic General (PUG) pune orașul într-o situație critică, spune Ștefan Bâlici, Președintele Ordinului Arhitecților din România.

„Fără reglementări clare, ajungem în situația aceasta, în care fie în anumite zone dezvoltarea se produce haotic, fie în altele e complet blocată”, a declarat șeful artihecților la Interviurile one2one.

„E o incoerență generală”. PUG blocat

Bâlici spune că PUG-ul a fost întârziat atât din motive juridice, cât și din lipsa de comunicare între Primăria Generală și consorțiul care îl elaborează. „Știu că unul dintre partenerii consorțiului a intrat în faliment”, afirmă arhitectul, însă blocajul exista „înainte de situația asta”.

Arhitectul a criticat lipsa unei viziuni unice asupra orașului. „E o incoerență generală. Ideea asta a planurilor urbanistice generale pe sectoare e o idee defectă. Nu se poate reglementa orașul așa, pe felii, fiecare are legea proprie, e imposibil!”

Ciprian Ciucu: Dacă vă spune cineva că în 2 ani de zile se apucă și consolidează un număr semnificativ de clădiri cu risc seismic, minte!

Potrivit acestuia, consecințele se văd în noile dezvoltări imobiliare. „Autoritatea s-a retras. De fapt, nu a existat”.

El spune că în București apar blocuri între blocuri, drumuri înguste, lipsa școlilor și grădinițelor și aglomerarea excesivă a cartierelor sunt efecte directe ale acestei absențe administrative.

Capitala, amenințată de temperaturi extreme din cauza betoanelor

„Jumătate din suprafața orașului e acoperită de betoane”, atrage atenția arhitectul, subliniind impactul climatic al acestei situații. „Dacă am asfalt, vara ajungem la 80°”.

Investițiile în trotuare, „veșnicele” borduri, nu îmbunătățesc situația. „E mare campanie de reparare a trotuarelor pe bulevardele principale din București cu aceeași soluție tehnică greșită, vor rezista tot atât de mult cât a rezistat și soluția inițială. Adică câteva luni”, spune arhitectul șef din România.

Cele mai puține spații verzi din UE

Bucureștiul este la coada Uniunii Europene la acest capitol, cu „sub 10 metri pătrați/locuitor” El a subliniat că „spațiile verzi sunt cele mai mici pe cap de locuitor din Uniunea Europeană (sub 10 metri pătrați/locuitor)” și că „primul pas trebuie să fie desigilarea spațiilor… și permeabilizarea suprafețelor”.

Bâlici spune că lipsa spațiilor verzi și din ce în ce mai mult beton agravează problemele de mediu. Soluția corectă ar fi opusul betonării. „Primul pas trebuie să fie desigilarea spațiilor (de beton n.r.) și permeabilizarea suprafețelor. În primul rând ca apa în caz de ploi torențiale, să nu fie canalizată și dusă mai departe și să genereze inundații, ci să fie absorbită, să crească vegetație, să fie generat oxigen, să fie purificat aerul, să scadă temperatura”.

Risc seismic ridicat

Bucureștiul rămâne vulnerabil din cauza ritmului foarte lent al consolidărilor. Bâlici avertizează că riscul este foarte mare într-un oraș cu un fond construit vechi și precar. În Capitală „peste două mii de clădiri sunt încadrate în diferite grade de risc seismic și așteaptă consolidarea”. Lipsa intervențiilor urgente pune în pericol cetățenii, iar pericolul crește odată cu trecerea timpului.

Bucureștiul, administrat pe „felii”

El consideră că Bucureștiul are nevoie de o guvernare unitară și eliminarea „feliilor” de autoritate. „Bucureștiul are nevoie de coerență administrativă, iar continuarea, pe modelul actual, cu șase primării care au competențe mult prea extinse și care înseamnă că și le exercită diferit… nu poate continua”.

Totuși, după referendumul din 2024, Bâlici este sceptic că schimbarea va fi aplicată:
„Faptul că la un an de zile după referendum nu s-a făcut niciun pas… te face să te gândești că… nu are șanse”.

Reforma s-a oprit după vot

Referendumul organizat în 2024 în București, la inițiativa lui Nicușor Dan, a decis ca autorizațiile de construire să fie emise de Primăria Capitalei pe întreg teritoriul administrativ al orașului. Totodată, taxele și impozitele să fie distribuite unitar de Consiliul General. Deși bucureștenii au votat „DA” la aceste schimbări, ele nu au fost puse în practică nici după un an, lucru care îl face pe Bâlici să fie sceptic că reorganizarea administrativă dorită de populație va fi aplicată.

Bâlici consideră că viitorul primar trebuie să pună urbanismul pe primul plan pentru a opri degradarea continuă a orașului: „Construirea răspunde unor nevoi… e un mod de a arăta respectul pe care statul îl are pentru proprii cetățeni”.

Capitala cu PUG expirat de 25 de ani

Ultimul Plan Urbanistic General al Capitalei a fost aprobat în anul 2000, cu o valabilitate de zece ani. În 2010, termenul a expirat, dar documentul a continuat să fie folosit, prin prelungiri succesive.

În 2020, primarul general Nicușor Dan a cerut actualizarea PUG-ului vechi de două decenii. În prima parte a anului 2024, consorțiul condus de Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” a transmis Primăriei o primă versiune tehnică. Apoi, procesul s-a blocat. Între echipa de elaborare și administrație au apărut neînțelegeri, iar una dintre companiile din consorțiu a intrat în faliment.

Astfel, viitorul primar al Bucureștiului va prelua un PUG blocat și va trebui să reia și să finalizeze procedura de adoptare.