Creșterea prețurilor la alcool împinge românii spre băuturi nefiscalizate și riscante 

Românii intră în sezonul sărbătorilor de iarnă cu un buget tot mai modest și ochii mereu pe promoții, după un an în care scumpirile la alcool, determinate de majorarea accizelor de către stat,  au devenit imposibil de ignorat.

Prețurile elevate i-au făcut pe mulți să renunțe la băutura preferată și să reducă achizițiile din comerț, împingându-i spre variante „de casă”, nefiscalizate, deci mai ieftine. Dar aceste băuturi pot ascunde riscuri serioase de falsificare, cu consecințe grave pentru sănătate.

Această imagine sumbră a unei piețe în care consumatorii își reduc achizițiile din comerț și se îndreaptă spre zona ne fiscalizată este confirmată de rezultatele celui mai recent sondaj realizat la solicitarea Spirits România.

Europa alcoolului scump: Harta diferențelor uriașe de preț între Nord și Sud în 2024

Ședință la Guvern pentru măsuri în sectorul public: PNRR, accize şi schimbări fiscale

Date cheie din sondaj: Prețul dictează conținutul paharului!

Sondajul – care a fost realizat de platforma ivox.ro, în perioada 1-8 decembrie pe un eșantion național reprezentativ de 1012 respondenți cu vârsta peste 18 ani – creionează o imagine clară:

Aproape toți respondenții (92%) au observat că prețurile la alcool sunt mai mari decât anul trecut, iar trei din cinci (59%) spun că majorările de taxe impuse de stat sunt principalul motiv.
Prețul este un factor decisiv: Mai mult de patru din zece (43%) își aleg băuturile pentru sărbători în funcție de raportul calitate-preț, doar 20% le aleg în funcție de gust iar aproximativ 90% spun că sunt cu ochii la promoții în perioada sărbătorilor.

Impactul este real:

• Trei din cinci (61%) au cumpărat mai puțin alcool din comerț, în timp ce unul din șapte (15%) a trecut la mărci mai ieftine.
• Jumătate dintre români (50,91%) sunt de acord că producătorii legali ar trebui să fie susținuți de stat prin taxe mai mici și proceduri mai simple, ca metodă de a contracara fenomenul băuturilor contrafăcute.
• Aproape jumătate (47%) nu cred că veniturile suplimentare ale statului ar trebui să provină din impozitarea băuturilor mai populare – doar unul din cinci (19%) susține această idee.
• Băuturile făcute în casă sunt văzute ca o modalitate de a economisi, unul din patru (25%) raportând economii de cel puțin 20% comparativ cu produsele de marcă, iar unul din zece (10%) economisind peste 50%.
• În ciuda riscurilor pentru sănătate, doar unul din doisprezece (8%) prioritizează proveniența sigură, iar 40% spun că verifică rar sau niciodată etichetele oficiale.
  Producătorii legali, de partea consumatorului

În acest context, producătorii legali de spirtoase, care au contribuit constant la veniturile statului prin plata accizelor majorate în cascadă, sunt alături de consumatori și reamintesc că o fiscalitate mai echitabilă la alcool nu înseamnă un avantaj pentru industrie. Un cadru de taxare echitabil va permite în primul rând prețuri mai corecte la băuturi fiscalizate, legale, o opțiune de consum mai sigură pentru populație și mai sănătoasă pentru bugetul statului.

În contextul în care veniturile disponibile sunt sub presiune, anularea majorării de 10% a accizei planificate pentru 2026 ar fi o decizie binevenită pentru consumul din România, reiterează Spirits.

„Datele sunt clare: creșterea accizelor nu aduce mai multe venituri, ci dimpotrivă, îndepărtează oamenii de piața legală și îi expune la riscuri inutile. Suntem alături de consumatorii români și solicităm politici mai înțelepte și mai echitabile, care să protejeze atât sănătatea, cât și economia”, a declarat Florin Rădulescu, președintele Spirits România.

Sectorul băuturilor spirtoase reprezintă un contributor important la economia României. În anul 2024, acesta a contribuit cu aproape un miliard de euro la PIB-ul României, o valoare comparabilă cu producția industrială a unor județe precum Buzău sau Olt. Sectorul susține aproximativ 23.400 de locuri de muncă, dintre care 9.200 sunt directe, în producție și vânzări, 9.800 sunt indirecte, în agricultură, logistică, marketing și construcții, iar 4.400 sunt locuri de muncă induse, în alte domenii de sprijin.