Consumul de bere din România din 2025 a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele doua decenii. Apelul industriei față de legiuitori

Anul 2025 a fost unul în care piața berii din România a un minim istoric de 14,4 milioane de hectolitri, a declarat  directorul general al Asociației Berarii României, Constantin Bratu, marți, cu ocazia unui eveniment de presă care a marcat 21 de ani de activitate neîntreruptă, un „majorat universal”, al organizației.

Volumul de anul trecut reprezintă o scădere de 4% față de anul anterior, ajungând cel mai redus nivel atins de sector în ultimii 20 de ani. După o relativă stabilizare în 2024, la aproximativ 15 milioane de hectolitri, datele din 2025 confirmă faptul că nu este vorba despre o fluctuație punctuală, ci despre un trend de contracție îngrijorător, piața cumulând o scădere de aproximativ 15% în ultimii patru ani, atrag atenția oficialii industriei.

Motivele scăderii țin de creșterea inflației, care „mănâncă” din puterea de cumpărare a românilor, scăderea nivelului de trai, și, mai specific, din creșterea accizelor, motiv pentru care asociația militează pentru o menținere a acestui nivel pentru o perioadă mai lungă.

Aproape jumătate dintre români beau bere la masa de Paște. De ce o aleg românii

Piața berii își revine, în Franța, în ciuda închiderii a peste 200 de fabrici

„Și dacă ne uităm la ceva specific doar sectorului nostru, anume acciza la bere, constatăm că anul trecut am avut una dintre cele mai mari creșteri și în ultimii ani de zile creșterea de accziză a fost de 55% în ultimele 15 luni, ajungând chiar la 26,2%. Din păcate, nu învățăm ddin istorie și de fiecare dată când am avut creșteri de acciză, piața berii s-a contractat, de fiecare dată când am avut o relaxare din punct de vedere accizei sau o păstrare a nivelului de acciză o perioadă de timp mai lungă, s-a constatat că piața ușor,ușor și-a revenit”, a detaliat Constantin Bratu.

Potrivit cifrelor asociației, un factor determinant al acestei evoluții negative este creșterea accentuată a accizei la bere. Din 2022 și până în prezent, acciza a fost majorată cumulat cu 55%, inclusiv printr-o creștere substanțială de 26,2% aplicată din 2025 până în prezent, deși în octombrie 2024 fusese aprobat un calendar fiscal care prevedea o majorare mult mai moderată, de 9,5% pentru perioada 2025–2026.

Scăderea consumului duce la încasări mai mici la buget și pune în dificultate producătorii și angajații lor.

„Piața berii din România este ancorată economia națională, cererea de bere ajungând să fie acoperită într-o proporție de 95,5% de producție locală, fiind unul dintre cele mai importante sectoare din România”, a explicat oficialul.

Potrivit datelor furnizate, în cei 21 de ani de activitate, membrii Asociației Berarii României au făcut investiții de 2,2 miliarde de euro pentru inovații, modernizări, extinderea capacității de producție, sustenabilitate și mediu, și au avut contribuții de 5,63 miliarde de euro, în aceeași perioadă de timp.

„Vorbim despre un sector care susține direct și indirect peste 57.800 de locuri de muncă și care contribuie anual cu miliarde de euro la economia națională –  3 miliarde la PIB și 1 miliard la bugetul de stat”, a explicat Boris Miloushev, președintele Asociației Berarii României.

90% din consumul de bere a fost acasă

Un alt indicator al scăderii puterii de cumpărare sau cel puțin al prudenței românilor în privința cheltuielilor este faptul că anul trecut au consumat bere în proporție de 90% acasă și doar 10% în oraș, unde prețurile sunt mai mari.

„Cu siguranță există o diferență de preț între achiziția berii, atât în horeca, cât și în retail. Este normal să existe această diferență de preț, pentru că costurile de exploatare în cele două segmente, două sectoare, sunt total total diferite. Și sigur că puterea de cumpărare în general pe care românii o au afectează dorința de a ieși la socializare, în un oraș sau nu, și de a consuma mai mult sau mai puțin, de a asocia mâncare cu un pahar de bere sau doar de a consuma bere la terasă, fără mâncare. Această presiune financiară și fiscală schimbă ușor obiceiurile de consum. Noi analizăm din perspectiva volumelor de bete vândute de către producătorii de bere către aceste către aceste canale din totalul de vânzări”, a detaliat oficialul.

Asrfel, efectul contractării pieței de bere din România are un ecou puternic pe alte segmente: consum mai mic, excendent de producție de aproximativ 30%, creșterea importurilor cu 35%, contribuțile directe ale membrilor Berarii României mai mici la bugetul de stat (325 milioane de euro în 2025), scăderea locurilor de muncă generate de sectorul berii.

„Sectorul berii din România nu se reduce strict la produsul în sine, el este un multiplicator pentru întreaga economie, care se ramifică și este în strânsă legătură cu alte sectoare importante pentru economia țării. De aceea, pentru Berarii României, scăderea sub pragul istoric din ultimii 20 de ani a pieței la 14,4 mil. hectolitri, este într-adevăr un semnal de alarmă. Contextul macro-economic global, percepția consumatorilor și creșterea accelerată a taxării au generat un efect de bumerang: prețuri mai mari, consum mai mic și contribuții reduse la bugetul de stat. Nu este firesc să devină mai rentabil să aduci berea îmbuteliată din afara țării, să nu o mai produci intern cu resursele locale. Monitorizăm evoluția sectorului în continuare, dar impactul negativ înregistrat la nivelul anului 2025 este major”, a detaliat Constantin Bratu.

Potrivit reprezentanților asociației, scăderea numărului total de locuri de muncă generate de sectorul berii – incluzând lanțul de aprovizionare și distribuție – de la 60.000 în 2024 la 57.800 în 2025 reprezintă un semnal îngrijorător pentru industrie. Într-o industrie care este eminamente locală, efectul nu este doar fiscal, ci economic și social. Cele 5.500 de locuri de muncă din producția de bere generează 8.300 de locuri de muncă în HoReCa, 18.000 de locuri de muncă în comerț, 17.000 în lanțul de aprovizionare și 9.000 în agricultură. Totodată, consumul din HoReCa a scăzut de la 10% la 9%, contracție care confirmă o migrare a consumatorilor către consumul acasă.

Potrivit oficialilor, România este pe locul 10 în Uniunea Europeană în ceea ce privește producția de bere, cu cele 88 de fabrici de bere, dintre care 76 sunt microberării, în 75% dintre județele țării. De asemenea, 80% din materiile prime folosite în producția de bere din România provin din culturi locale. Sectorul berii a devenit în câtiva ani un partener stabil pentru fermierii români cultivatori de materii prime pentru bere.

Segmentul berii fără alcool a crescut cu 10%

Datele asociației arată că în 2025 berea a rămas în topul preferințelor consumatorilor atunci când se întâlnesc cu prietenii, 72% dintre oameni asociază berea cel mai puternic cu socializarea.

Berea Lager ocupă 92% din piață, în timp ce segmentul berii fără alcool a crescut cu 10%, față de 2024, ajungând la aproximativ 7% din piață.

„Sunt din ce în ce mai alte persoane care îmbrățișează berea fără alcool. Fie că vorbim de generații care intră în zona de tână adult, peste 18, peste 20 de ani, fie că vorbim de persoane de alte categorii care au mai multe momente în care consumă bere fără alcool și mă refer atunci când urmează să conducă un vehicul sau câbd vor să rămână în control, preferă să se bucure de petrecere și atunci consumă bere fără fără alcool. Există aproape un sortiment de bere fără alcool la fiecare bere cu alcool, varietatea este foarte mare”, a detaliat Constantin Bratu.

În materie de ambalaje, s-a înregistrat un echilibru în preferințele de consum între sticlă, doză și PET, ajungând fiecare să atingă între 31%-33% din piață. Dintre cele 3 categorii de ambalaje, doza a îngregistrat o creștere de 8% în 2025. Achiziționarea de bere în ambalajul reutilizabil din sticlă (RGB) a rămas constant la aproximativ 15% din piață.