Submarinul ar încerca să traverseze discret strâmtoarea GIUK – Groenlanda, Islanda și Regatul Unit – o zonă-cheie pentru securitatea transatlantică.
Fără să știe, submarinul rusesc este monitorizat îndeaproape de un submarin de atac britanic din clasa Astute. Misiunea ar putea fi predată ulterior aliaților americani, într-un cadru de cooperare trilaterală între Statele Unite, Regatul Unit și Norvegia.
Surse militare susțin că această colaborare este esențială pentru a preveni apropierea submarinelor rusești de coastele americane și pentru a menține controlul NATO în Atlanticul de Nord.
Situația devine însă mai sensibilă pe fondul declarațiilor președintelui american Donald Trump privind o posibilă preluare a Groenlandei de către SUA.
Experți în securitate avertizează că o astfel de mișcare ar putea submina acordurile de schimb de informații și „gestionarea spațiului acvatic” dintre aliați, făcând submarinele NATO mai vulnerabile.
Ed Arnold, cercetător la RUSI, subliniază că o ruptură a cooperării ar avantaja indirect Rusia.
În pofida retoricii politice, serviciile de informații NATO consideră că amenințarea rusă în Arctica este în scădere, Moscova concentrându-și resursele militare asupra războiului din Ucraina.
Activitatea Chinei în regiune este limitată la cercetare științifică, fără indicii de militarizare iminentă.
Documentele strategice recente ale SUA și NATO nu tratează Groenlanda ca pe o urgență de securitate.
Paradoxal, NATO se bazează în mare măsură pe aliații europeni pentru apărarea Arcticii.
Scandinavia, Regatul Unit și Finlanda dispun de trupe și tehnologie adaptate condițiilor extreme, inclusiv pentru spargerea gheții. Exercițiile recente din Norvegia au evidențiat dificultățile trupelor americane în mediul arctic, consolidând ideea că „know-how-ul” este în principal european.