O dezbatere publică aprinsă a izbucnit la Berlin în urma unei propuneri de demolare a buncărului lui Hitler. Publicația BZ relatează despre planurile de construire a unei clădiri rezidențiale și a unui centru de birouri pe amplasamentul acestuia.
„Un investitor din Hamburg intenționează să construiască 66 de apartamente și o clădire de birouri pe acest amplasament”, arată publicația.
:format(webp):quality(80)/https://www.mediafax.ro/wp-content/uploads/2026/07/captura-de-ecran-din-2026-07-01-la-17-21-54.png)
Proiectul realizat de firma de arhitectură blrm, cu sediul în Hamburg, prevede o clădire rezidențială (7 etaje, 66 de apartamente) și o clădire de birouri (6 etaje). Oficiul de Stat pentru Conservarea Monumentelor Istorice din Berlin supraveghează demolarea buncărului.
Complexul rămas intact are o suprafață de aproximativ 1.200 de metri pătrați.
Pereții și plafoanele au o grosime masivă de 1,7 metri de beton armat.
Structura subterană se află într-o stare de conservare remarcabil de bună. În anii ’80, când Republica Democrată Germană (RDG) a ridicat blocuri de locuințe în zonă, buncărul de pe Voßstraße a fost doar acoperit cu pământ și parțial sigilat, spre deosebire de restul complexului nazist care a fost aruncat în aer.
Petra Kahlfeldt (65), directoarea clădirilor Senatului din Berlin, a replicat: „ Conservatorii nu văd nevoia de a-l conserva – dar văd nevoia de documentare.” Ea a susținut că există deja suficiente spații subterane bine vizitate și conservate în Berlin. Senatorul Berlinului pentru Dezvoltare Urbană, Christian Gaebler (61, SPD), a respins și el ideea: „Nu vom sta în calea construcției de noi locuințe doar pentru a conserva un buncăr care ar putea deveni apoi un loc de pelerinaj.”
Senatorul berlinez Christian Gebler, care supraveghează problemele legate de construcții, a declarat că autoritățile orașului nu ar trebui să împiedice demolarea buncărului. De asemenea, el consideră că structura ar putea deveni un loc de pelerinaj pentru extrema dreaptă.
Planurile de demolare a buncărului au stârnit critici intense din partea susținătorilor patrimoniului. În special, Dietmar Arnold, autorul unor cărți de istorie populare și președintele unei asociații care cercetează structurile subterane ale Berlinului, a declarat că buncărul ar trebui conservat și transformat într-un muzeu care să relateze sfârșitul războiului.
„Distrugerea ultimelor rămășițe ale unui centru de comandă nazist este astăzi o nebunie absolută”, a spus Arnold. Consiliul Monumentelor din Berlin critică, de asemenea, ideea demolării buncărului, care are „o semnificație istorică și științifică cuprinzătoare”.
„Buncărul lui Hitler” în cauză este singura secțiune supraviețuitoare a Cancelariei Noului Reich, construită în 1939. Hitler îl desemnase și ca adăpost pentru mame și copii în timpul bombardamentelor. Crucea Roșie a administrat acolo o perioadă și un spital de urgență, arată jurnaliștii.
Clădirea a fost grav avariată de bombardamentele din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, iar secțiunea rămasă a fost demolată în 1949.
Adolf Hitler însuși s-a sinucis într-un alt buncăr situat la 120 de metri distanță. În acest așa-numit Führerbunker, Hitler s-a ascuns în ultimele luni ale războiului, s-a căsătorit cu Eva Braun și s-a împușcat pe 30 aprilie 1945. Placa de bază și rămășițele pereților laterali ai buncărului încă se mai găsesc. Pline de moloz, rămășițele sunt acum acoperite de o parcare. Acel buncăr a fost distrus după al Doilea Război Mondial, iar zona de deasupra lui a fost în mare parte reconstruită.