Curțile de Apel reclamă acţiuni de „reducere până la negare” a principiului independenţei justiţiei, după acuzațiile PNL

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Președinții curților de apel transmit că „atacurile explicite ale unui partid politic prin comunicare oficială publică împotriva judecătorilor şi a întregii instanţe învestite cu verificarea respectării legalităţii actelor interne, sunt absolut inacceptabile şi trebuie respinse categoric”.

Preşedinţii curţilor de apel subliniază că jurisprudența Curţii Constituţionale în aplicarea art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului permite explicit analiza judiciară a legalității raporturilor dintre partide şi membrii săi, „iar negarea publică a obligației instanțelor de a se pronunța în exercitarea dreptului de acces la justiție de către orice persoană, reprezintă o atitudine specifică regimurilor dictatoriale”.

„Preşedinţii curţilor de apel reamintesc că 3580 de judecători ai României au denunţat o campanie de subordonare politică a justiţiei, iar acţiunile repetate de tipul comunicatului partidului condus de Prim ministrul interimar al României, demis de Parlament în temeiul regulilor democratice, contextualizează fidel apogeul unei astfel de campanii care trebuie să înceteze de îndată”, transmit, într-un apel public, președinții curților de apel.

PNL cere „transparență deplină” privind completurile specializate pentru dosarele despre partide

Situație fără precedent: 3580 de judecători acuză încercarea de subordonare a Justiției de către puterea politică din România. Vizați: Ilie Bolojan, Oana Gheorghiu și liderii USR

Scrisoarea este semnată de președinții Curții de Apel Alba Iulia (Oana Maria Petrașcu), Curții de Apel Bacău (Ionela-Diana Pătrașc-Bălan), Curții de Apel Brașov (Daniela Niculeasa), Curții de Apel București (Liana Nicoleta Arsenie), Curții de Apel Cluj (Dana Cristiana Gîrbovan), Curții de Apel Constanța (Gabriel Mustață), Curții de Apel Craiova (Manuela Cristina Berceanu), Curții de Apel Galați (Adinan Halil), Curții de Apel Iași (Anda Crișu-Ciocîntă), Curții de Apel Oradea (Florica Roman), Curții de Apel Pitești (Mihai-Bogdan Mateescu), Curții de Apel Ploiești (Ovidiu-Corneliu Șologan), Curții de Apel Suceava (Anca Cazacu), Curții de Apel Târgu Mureș (Teodora Albu), Curții de Apel Timișoara (Maria Cristina Dica) și Curții Militare de Apel București (Petre Valentin Bădița).

Și Consiliul Superior al Magistraturii a transmis că reacțiile publice ale Partidul Național Liberal la hotărârile instanțelor reprezintă o escaladare „fără precedent” a discursului îndreptat împotriva justiției și pot exercita presiuni asupra judecătorilor.

De asemenea, conducerea Tribunalului arată că specializarea judecătorilor, inclusiv în cauzele care privesc partidele politice, este prevăzută de lege și face parte din măsurile de organizare internă menite să eficientizeze activitatea uneia dintre cele mai aglomerate instanțe din țară și să asigure o practică judiciară unitară.

Reacția Tribunalului București vine după ce PNL a anunțat că va contesta Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al instanței, prin care au fost înființate completuri specializate pentru dosarele privind partidele politice.

Liberalii au susținut că măsura ar fi fost adoptată fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii și au anunțat că vor cere recuzarea judecătoarei care judecă unul dintre dosarele legate de Congresul Extraordinar al partidului.