SURSE. România merge la Ankara cu o listă grea de solicitări. Ce vrea să obțină la Summitul NATO

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

Urmărește-ne în Discover

Summitul va reuni liderii celor 32 de state membre ale Alianței, între participanți aflându-se și președintele Statelor Unite, Donald Trump. Reuniunea din capitala Turciei se desfășoară pe 7 și 8 iulie și va fi dedicată transformării angajamentelor asumate de aliați în investiții și capabilități militare concrete.

Pe agenda României se mai află modernizarea sistemelor de supraveghere maritimă, extinderea misiunii de deminare desfășurate împreună cu Turcia și Bulgaria, întârzierile în livrarea echipamentelor militare americane și continuarea sprijinului financiar pentru Ucraina și Republica Moldova.

România prezintă la NATO cazul incidentului de la Constanța

Una dintre principalele teme susținute de delegația României va fi reprezentată de incidentele cu drone produse în apropierea sau pe teritoriul țării.

Nicușor Dan merge la Summitul NATO de la Ankara. România va cere întărirea apărării pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre

Drumul spre Ankara. Prioritățile Flancului Estic. Pauliuc: „Cu cât Marea Neagră este mai sigură, cu atât Europa este mai sigură”

Bucureștiul intenționează să folosească aceste incident, dar și cazurile în care fragmente de drone au ajuns în apropierea frontierei cu Ucraina, pentru a atrage atenția asupra vulnerabilităților existente în detectarea și interceptarea aparatelor care zboară la altitudini foarte mici.

„România trebuie să atragă atenția în mod foarte clar asupra dronelor. Nu mai vorbim despre un risc teoretic, ci despre incidente care au ajuns pe teritoriul nostru”, au explicat sursele MEDIAFAX.

Proiectele antidrone ar putea deveni operaționale abia în 2029-2030

România discută cu mai mulți aliați despre soluții temporare care ar putea fi utilizate până la dezvoltarea unor sisteme permanente de apărare împotriva dronelor.

Conform surselor, proiectele majore antidrone aflate în pregătire ar putea produce rezultate concrete abia în perioada 2029-2030.

Din acest motiv, Bucureștiul caută capabilități care să poată fi desfășurate mai rapid pe flancul estic al NATO.

Slovacia ar putea trimite radare, iar Spania a promis elicoptere

Printre variantele discutate se află dislocarea unor sisteme radar din Slovacia, care să contribuie la detectarea dronelor ce se apropie de teritoriul României.

Spania și-ar fi exprimat, la rândul său, disponibilitatea de a trimite elicoptere care pot fi utilizate în misiuni de interceptare și doborâre a dronelor.

Sursele descriu promisiunea Spaniei drept una „foarte bună”, însă detaliile operaționale și calendarul unei eventuale dislocări trebuie încă stabilite.

România solicită senzori noi pentru supravegherea Mării Negre

Pe lista de priorități a României se află și consolidarea supravegherii maritime.

Bucureștiul va solicita sprijin pentru achiziționarea și integrarea mai multor tipuri de senzori care să permită detectarea rapidă a dronelor maritime, a minelor și a altor amenințări la adresa porturilor și infrastructurii energetice.

În paralel, autoritățile române lucrează la actualizarea Sistemului Complex de Observare, Supraveghere și Control al Traficului la Marea Neagră – SCOMAR.

Modernizarea trebuie să îmbunătățească imaginea operațională asupra activității maritime și să permită identificarea mai rapidă a amenințărilor din apropierea coastelor României.

Extinderea misiunii de deminare cu Turcia și Bulgaria

România urmărește și extinderea mandatului grupului naval creat împreună cu Turcia și Bulgaria pentru combaterea minelor marine aflate în derivă în Marea Neagră.

Potrivit surselor, Bucureștiul dorește ca misiunea să contribuie în viitor și la protejarea infrastructurii critice din regiune.

Pe lista obiectivelor ar putea intra porturile, conductele, cablurile submarine, platformele energetice și alte instalații importante pentru securitatea statelor riverane.

Discuții despre accesul Turciei și Statelor Unite la proiectele europene

La Ankara vor fi discutate și problemele privind accesul companiilor americane și turce la proiectele europene din domeniul apărării.

Statele membre încearcă să găsească o formulă care să permită participarea partenerilor din afara Uniunii Europene, fără ca fondurile europene destinate industriei de apărare să fie direcționate în principal către producători din afara blocului comunitar.

Problema este importantă pentru România, în contextul în care țara are parteneriate strategice atât cu Statele Unite, cât și cu Turcia, dar trebuie să respecte regulile programelor de finanțare ale Uniunii Europene.

Nemulțumiri privind întârzierile livrărilor americane

O altă problemă care va fi ridicată la summit este reprezentată de întârzierile în livrarea unor echipamente militare comandate din Statele Unite.

Potrivit surselor, mai multe state europene sunt nemulțumite de faptul că sistemele contractate nu sunt livrate conform calendarelor stabilite.

Întârzierile afectează planificarea militară și capacitatea statelor de pe flancul estic de a înlocui rapid echipamentele vechi.

Incertitudini privind sosirea avioanelor F-35 în România

Programul F-35 este unul dintre exemplele invocate în discuțiile privind dependența de industria americană și costurile pe termen lung ale echipamentelor militare.

Calendarul inițial prevedea ca România să înceapă să primească avioanele în jurul anului 2030.

Sursele MEDIAFAX susțin însă că nu există în acest moment certitudini privind respectarea termenelor.

„În mod normal, din 2030 trebuia să începem să avem avioanele, dar nu știm exact când vor ajunge. F-35 este și un sistem foarte greu și costisitor de întreținut”, au declarat sursele citate.

Deciziile privind avioanele de generația a cincea, mentenanța și infrastructura necesară sunt considerate mult prea importante pentru a fi tratate exclusiv ca simple achiziții de echipamente.

România ar putea anunța încă 50 de milioane de euro pentru Ucraina

La Ankara, România analizează și anunțarea continuării sprijinului financiar pentru Ucraina la un nivel cel puțin egal cu cel din anul precedent.

Contribuția ar putea ajunge la aproximativ 50 de milioane de euro, potrivit surselor.

Bucureștiul va continua să sprijine financiar achizițiile de apărare pentru Ucraina, dar și pentru Republica Moldova, considerând că securitatea celor două state este direct legată de securitatea României și a flancului estic al NATO.