MEDIAFAX 35. 2002 – Al doilea președinte american vine la București, iar România este invitată să înceapă negocierile de aderare la NATO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României post-decembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

În 2002, jurnaliștii MEDIAFAX au urmărit îndeaproape apropierea României de structurile Nord-Atlantice și de Uniunea Europeană, dar și consolidarea relației cu Statele Unite, marcată de cea de-a doua vizită post-comunistă la București a unui președinte american.

Noiembrie 2002: Vizita lui George W. Bush la București 

Președintele american George W. Bush a venit în România în data de 23 noiembrie 2002, la cinci ani după vizita predecesorului său, Bill Clinton, și la numai două zile după summitul NATO de la Praga, acolo unde România fusese invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică.

MEDIAFAX 35. 2001 – Un deceniu de MEDIAFAX. Atacurile din 11 septembrie schimbă lumea

MEDIAFAX 35. 2000 – Finală prezidențială cu emoții: Corneliu Vadim Tudor ajunge în turul al doilea, dar Ion Iliescu revine la Cotroceni

Vizita a avut o puternică încărcătură simbolică: Bush venea la București pentru a transmite personal mesajul că România era pe cale să devină aliat al Washingtonului.

În cadrul vizitei sale, George W. Bush s-a întâlnit atât cu omologul său român, președintele Ion Iliescu, dar și cu premierul Adrian Năstase, iar la Palatul Cotroceni a primit Steaua României, cea mai înaltă distincție a statului român.

Vizita nu a venit însă ca o surpriză pentru presa română. Cu luni înainte, MEDIAFAX relatase despre mesajele de sprijin transmise de administrația americană pentru eforturile României de integrare în NATO. Informația a fost preluată, printre altele, de Gazeta de Nord-Vest, în ediția din 26 martie 2002.

„Richard Armitage, adjunctul secretarului de stat al SUA, i-a transmis, ieri, șefului statului român mesajul președintelui american George W. Bush de încurajare a eforturilor României de integrare în NATO, țara noastră fiind un partener care împărtășește aceleași valori democratice și care s-a angajat ferm pe calea reformelor economice, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale remis agenției MEDIAFAX”, nota Gazeta de Nord-Vest în martie 2002.

Cu o săptămână înainte de vizita propriu-zisă, MEDIAFAX a relatat și programul președintelui american la București. Informația a fost preluată de Renașterea Bănățeană în ediția din 16 noiembrie 2002.

„George W. Bush va sosi la București de la Vilnius, în data de 23 noiembrie, la ora 14:00. Președintele SUA va sta în România patru ore. El va veni împreună cu soția sa, Laura Bush, iar din delegația americană vor face parte secretarul de stat Collin Powell și consilierul prezidențial Condolezza Rice. (…) George W. Bush și Ion Iliescu vor avea convorbiri oficiale și vor face declarații presei. Președintele SUA se va deplasa apoi în Piața Revoluției, unde va ține un discurs”, a relatat ziarul Renașterea Bănățeană în numărul din 16 noiembrie 2002.

Președintele României, Ion Iliescu, și omologul său american, George W. Bush, în Piața Revoluției, noiembrie 2002. Fotograf: Catalina Filip/Mediafax Foto

Bush, despre România: Eforturile voastre au fost recunoscute printr-o ofertă de aderare la NATO

Discursul susținut de Bush în Piața Revoluției a fost unul dintre momentele centrale ale vizitei. Președintele american a vorbit despre relația dintre România și Statele Unite și despre eforturile Bucureștiului de a îndeplini standardele necesare aderării la NATO.

„Astăzi reafirmăm prietenia dintre țara dumneavoastră și a mea. Sunt onorat să transmit un mesaj poporului român: vă invităm cu mândrie să vă alăturați NATO, marea alianță a libertății. (…) Calea libertății pe care ați ales-o nu este ușoară, dar este singura cale care merită urmată. Știu că greutățile voastre nu s-au încheiat odată cu opresiunea. America vă respectă eforturile, răbdarea și determinarea de zi cu zi de a găsi o viață mai bună. Eforturile voastre au fost recunoscute printr-o ofertă de aderare la NATO. Invitația NATO de a adera a reprezentat, de asemenea, un vot de încredere că veți continua munca asiduă de reformă politică, economică și militară. (…) Dacă vreun pericol ar amenința România – dacă vreo țară ar amenința România, Statele Unite ale Americii și NATO vor fi alături de voi”, a spus Bush în Piața Revoluției la acel moment.

Președintele american George W. Bush, în Piața Revoluției, cu ocazia vizitei sale în România în noiembrie 2002. Fotograf: Radu Vioreanu/Mediafax Foto

Mesajul președintelui american și atmosfera vizitei au generat reacții din partea liderilor politici români, reacții consemnate de MEDIAFAX și preluate ulterior de presa centrală. Printre publicațiile care au relatat despre acestea s-a numărat și Curierul Național, în ediția din 25 noiembrie 2002.

„Premierul Adrian Năstase a primit cu emoție vizita în România a președintelui american. ≪Mă aflam în fața unui moment de recunoaștere a eforturilor pe care le-am făcut în ultimii doi ani, iar pe de altă parte m-a frapat entuziasmul oamenilor care au venit în Piața Revoluției≫, a spus Năstase într-un interviu acordat Mediafax”, a scris Curierul Național la acel moment.

„≪A fost un gest extraordinar faptul că președintele Bush a stat în ploaie, fără umbrelă, ca majoritatea celor prezenți în Piața Revoluției. Nu cred că există vreun politician care să fi făcut oamenii să nu plece pe o asemenea vreme≫, a declarat pentru Mediafax Traian Băsescu”, a mai scris publicația mai sus menționată în același număr.

Vizita lui Bush a fost mai mult decât o vizită bilaterală: a fost confirmarea publică, la București, a sprijinului american pentru intrarea României în NATO.

România este invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la NATO 

Chiar înainte ca președintele american George Bush să vină în România, la summitul NATO de la Praga din 2002, liderii celor 19 state membre NATO la acel moment au decis să invite Români și alte șase state să înceapă negocierile de aderare la Alianță.

Decizia de la Praga fusese însă precedată, pe parcursul anului, de informații privind o posibilă extindere a NATO care să includă și România. În aprilie 2002, corespondentul MEDIAFAX la Bruxelles transmitea informații despre posibilitatea ca Alianța să invite un număr mai mare de state.

„Ministrul german al Apărării, Rudolf Scharping, a declarat pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung că se așteaptă ca NATO să primească cel puțin șapte noi membri în acest an, transmite corespondentul MEDIAFAX la Bruxelles”, a scris Gazeta de Nord-Vest în numărul din 27 aprilie 2002.

În luna mai, informațiile despre o posibilă extindere care să includă România și Bulgaria au devenit mai concrete. MEDIAFAX a relatat și despre declarațiile unor oficiali americani de rang înalt, potrivit cărora Statele Unite ar putea susține o extindere mai amplă a Alianței.

„Oficiali americani cu rang înalt au lăsat să se înțeleagă faptul că Statele Unite ar putea favoriza aderarea la NATO a unui număr mai mare de state decât cel prevăzut în acest moment (…) Potrivit diplomaților celor 19 state vor examina două opțiuni: invitarea a cinci state (Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia), sau șapte state (cele cinci, plus Bulgaria și România)”, a scris Curierul Național în numărul din 3 mai 2002.

Pentru România, decizia reprezenta rezultatul unui proces început după căderea comunismului. Bucureștiul devenise încă din anii ’90 unul dintre principalii susținători ai extinderii NATO spre Europa Centrală și de Est. România participase la Parteneriatul pentru Pace și își reformase treptat armata pentru a putea îndeplini criteriile de aderare.

NATO a precizat la Praga că negocierile urmau să înceapă imediat, cu obiectivul semnării protocoalelor de aderare până la sfârșitul lui martie 2003 și al finalizării procesului de ratificare astfel încât cele șapte state să poată deveni membre cel târziu la summitul NATO din mai 2004.

Parlamentul României a salutat oficial decizia printr-o declarație adoptată la 25 noiembrie 2002, considerând invitația un „moment istoric de recunoaştere a progreselor realizate de ţara noastră pe calea integrării în structurile euroatlantice”.

2002, anul în care a fost stabilită ținta ca România și Bulgaria să adere la UE în 2007

2002 este un an foarte important și pentru parcursul european al României, pentru că atunci perspectiva aderării în 2007 devine un obiectiv asumat și susținut oficial la nivelul Uniunii Europene: a fost fixată ținta ca România și Bulgaria să adere la blocul comunitar în 2007, în funcție de îndeplinirea criteriilor și de progresul negocierilor.

Ținta venea în contextul în care România se afla deja de câțiva ani în negocierile de aderare la UE. La începutul anului 2002, iar România încerca să demonstreze că poate îndeplini criteriile necesare pentru a deveni stat membru.

În acest context, Uniunea Europeană urma să propună, la summitul de la Copenhaga din 2002, un „ghid de acțiune” pentru România și Bulgaria. Informația transmisă de MEDIAFAX a fost preluată ulterior și de presa centrală.

„Un ≪ghid de acțiune≫ pentru aderarea la UE a României și Bulgariei, ale căror candidaturi sunt ≪ireversibile≫, va fi propus cu ocazia summitului de la Copenhaga, a declarat marți comisarul european pentru Extindere, Gunther Veheugen, preluat de Mediafax”, scria ziarul Ziua în numărul din 28 noiembrie 2002.

MEDIAFAX, în centrul relatării evenimentelor cu impact major asupra României

Pentru România, anul 2002 a însemnat, astfel, consolidarea a două direcții strategice: aderarea la NATO și apropierea de Uniunea Europeană. Pentru MEDIAFAX, a fost un nou an în care informațiile transmise de agenție au urmărit aceste transformări și au ajuns, prin preluarea lor de către publicațiile vremii, la publicul larg.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.