MEDIAFAX 35. 1994 – Generația de Aur cucerește America, iar România face primii pași spre apropierea de NATO

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României post-decembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

În 1994, agenția își consolida rolul de motor al informației pentru presa românească. Știrile MEDIAFAX erau preluate de ziare din întreaga țară, iar reporterii agenției obțineau declarații exclusive chiar din mijlocul evenimentelor.

Un astfel de moment avea să vină în vara lui 1994, când România devenea una dintre surprizele Campionatului Mondial de fotbal din Statele Unite.

România la Mondialul din 1994: momentul în care Hagi devine „Regele”

MEDIAFAX 35. 1993 – România intră în Consiliul Europei și face primii pași privind apropierea de UE

MEDIAFAX 35. 1992 – Regele Mihai revine în România. Alegerile prezidențiale, câștigate de Ion Iliescu

Campionatul Mondial din Statele Unite a fost turneul care a transformat generația lui Gheorghe Hagi dintr-o echipă foarte bună într-un adevărat fenomen național. România venea după participarea la Mondialul din Italia, din 1990, dar în 1994 avea deja o generație matură, cu jucători care evoluau sau urmau să ajungă la cluburi importante din Occident.

în jurul lui Hagi se afla un nucleu de fotbaliști precum Dan Petrescu, Gheorghe Popescu, Adrian Ilie și Dorinel Munteanu. UEFA avea să descrie ulterior această perioadă drept „Golden Generation” (Generația de Aur – trad.), care a ajuns în sferturile Mondialului din 1994 și care avea să participe apoi la EURO 1996, Mondialul din 1998 și EURO 2000.

Înaintea plecării spre Statele Unite, optimismul era prezent în lotul României. Tricolorii își doreau să rămână cât mai mult timp în competiție, iar această dorință era exprimată chiar în declarațiile obținute de MEDIAFAX de la cei care urmau să plece în America, declarații preluate ulterior de presa vremii.

„Sper să venim cât mai târziu din America. Pentru mine, Neluțu Sabău reprezenta 50% din valoarea mea în teren. Ne completam excelent (…) De aceea, regret că nu va fi cu noi în SUA, dar am mare încredere în antrenorul Iordănescu și în colegii de echipă că vom reuși să suplinim această pierdere”, a spus Dan Petrescu, pentru reporterul MEDIAFAX, în ziua plecării în America pentru Mondialul de fotbal, așa cum redă Adevărul Sportiv. 

„În ce privește comportarea naționalei noastre în SUA sunt optimist. La ora actuală, România are în lotul național cea mai bună generație de fotbaliști din toate timpurile. În plus, echipa are în componență jucători profesioniști, care își știu meseria”, a spus Sorin Cîrțu pentru reporterul MEDIAFAX, cu puțin timp înainte de a decola de pe Aeroportul din Otopeni, așa cum redă Adevărul Sportiv.

Tricolorii arătau de ce sunt în stare pe teren

Pe teren, România avea să confirme optimismul.

Debutul la Mondial a fost spectaculos. România a învins Columbia cu 3-1, pe 18 iunie 1994, la Los Angeles. Hagi a înscris unul dintre cele mai memorabile goluri ale turneului, de la distanță, împlinindu-și, astfel, un vis.

A urmat o înfrângere cu Elveția, 1-4, și apoi victoria cu Statele Unite, 1-0, rezultat care a trimis România în optimile de finală.

Momentul care a schimbat însă definitiv statutul echipei a venit în optimile de finală. România a întâlnit Argentina, una dintre marile favorite ale turneului.

România a câștigat cu 3-2, într-un meci rămas în istoria fotbalului românesc. Ilie Dumitrescu a înscris două goluri, iar Hagi a marcat al treilea.

„Partida istorică” a fost relatată de MEDIAFAX și preluată de ziarele românești.

„În prezența a peste 100.000 de spectatori, dintre care mai mult de jumătate suporteri argentinieni, România învinge Argentina cu scorul de 3-2 (2-1). (…) S-ar părea că am asistat la cel mai bun meci de până acum al turneului final. (…) Și România merge mai departe, după un meci deosebit de spectaculos”, sunt secvențe ale știrii MEDIAFAX citate într-un ziar.

România a ajuns în sferturile de finală, cea mai bună performanță din istoria sa la un Campionat Mondial, record care este menționat și astăzi de UEFA.

Adversara a fost Suedia. România a condus cu 1-0 și apoi cu 2-1, însă suedezii au egalat în finalul meciului. După 2-2 și prelungiri, calificarea s-a decis la loviturile de departajare. Suedia s-a impus cu 5-4 la penalty-uri. A fost o eliminare dureroasă, dar performanța rămânea extraordinară: România se afla între ultimele opt echipe ale lumii.

Imediat după meci, reacția selecționerului Anghel Iordănescu, transmisă din Statele Unite, era preluată de MEDIAFAX și ajungea ulterior în presa scrisă.

„Meciul nu putea dura la nesfârșit. Trebuia să se ia o decizie și aceasta a fost executarea loviturilor de la 11m. Nu cred că am fost dezavantajați, poate doar că asta a fost soarta. Am fi putut câștiga, dar fotbalul este un joc fără milă”, a spus Iordănescu, potrivit MEDIAFAX, care era citat de ziarul Tribuna.

Aceeași declarație era preluată și de Cuvântul Libertății, publicație care avea o secțiune specială dedicată Campionatului Mondial din 1994, sub eticheta „MEDIAFAX transmite”.

Câteva zile mai târziu, tricolorii reveneau în România și erau întâmpinați cu entuziasm de suporteri. Pe Aeroportul Otopeni, mii de oameni au venit să îi vadă pe fotbaliștii care reușiseră să ducă România până în sferturile Mondialului. Ulterior, selecționata a fost primită la Cotroceni de președintele Ion Iliescu.

Și relatarea întoarcerii echipei avea să poarte în presa vremii numele MEDIAFAX.

„Pe drumul de întoarcere în Capitală, cele două autocare ale delegației României au fost întâmpinate cu strigăte de bucurie, sloganuri și flori de către miile de bucureșteni, adunați pe traseu”, a relatat Tribuna în numărul din 15 iulie 1994, citând MEDIAFAX.

România nu câștigase Mondialul, dar pentru publicul român echipa ajunsese să reprezinte o țară care putea să se compare cu marile puteri ale fotbalului mondial.

România și NATO: 1994, anul Parteneriatului pentru Pace

În același an în care Hagi și colegii săi făceau senzație în Statele Unite, România făcea un pas important pe un alt front: apropierea de NATO și de structurile occidentale de securitate.

După prăbușirea comunismului, relația României cu NATO devenise una dintre marile teme ale politicii externe și de securitate. În 1991 fusese creat Consiliul de Cooperare Nord-Atlantică, care permitea dialogul dintre NATO și fostele state comuniste. Dar în 1994 Alianța a făcut un pas mult mai important: a lansat Parteneriatul pentru Pace (Partnership for Peace – PfP). Programul urmărea să transforme relațiile dintre NATO și statele partenere din simplu dialog politic într-o cooperare practică.

România a reacționat rapid.

La 26 ianuarie 1994, ministrul român de Externe Teodor Meleșcanu a semnat documentul-cadru al Parteneriatului pentru Pace, România devenind astfel unul dintre primele state participante.

Semnarea nu însemna însă că România devenea membră NATO, dar era o etapă de cooperare și apropiere.

La București exista deja speranța că acest proces putea duce, în timp, la integrarea României în structurile NATO. Ministrul Apărării de atunci, Gheorghe Tinca, vorbea despre acest obiectiv într-o declarație exclusivă pentru MEDIAFAX.

„Indiciile pe care le avem ne permit să fim optimiști în ceea ce privește integrarea noastră în structurile NATO. Reacțiile pe care le avem, felul în care colaborăm cu ceilalți parteneri din NATO sugerează un proces evolutiv de integrare a României”, a spus Tinca în iulie 1994, pentru MEDIAFAX, așa cum redă ziarul Monitorul în numărul din 15 iulie 1994.

Pe 14 septembrie 1994, NATO a anunțat că Programul Individual de Parteneriat al României cu NATO fusese acceptat oficial.

Pentru MEDIAFAX, 1994 a însemnat mai mult decât relatarea unor evenimente care au făcut istorie.

A fost anul în care reporterii agenției au fost acolo, la plecarea naționalei spre America, au transmis declarațiile fotbaliștilor și au relatat meciurile și reacțiile de după partide.

În același timp, MEDIAFAX era sursă pentru presa care relata schimbările prin care trecea România în politica externă și de securitate.

Informația pleca de la locul evenimentului către redacția MEDIAFAX și, de acolo, ajungea în paginile ziarelor și la milioane de cititori.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.