Prognoză FMI: 5 economii europene vor avea o creștere rapidă. Pe ce loc se află România

Europa se confruntă cu ani de creștere economică lentă. Datoriile publice ridicate, îmbătrânirea populației, productivitatea slabă, costurile energiei și incertitudinea geopolitică persistentă vor menține creșterea mult sub normele istorice pentru restul deceniului, arată FMI.

În cel mai recent raport al Fondului Monetar Internațional privind Perspectivele Economice Mondiale, zona euro este proiectată să se extindă cu doar 1,2% pe an, în medie, între 2027 și 2031, cel mai puternic an, 2028, ajungând la doar 1,4%.Uniunea Europeană în sens larg se situează puțin mai bine: cu 1,4% pe an, atingând din nou un vârf în 2028, la 1,6%.

Totuși, se preconizează că un grup de națiuni europene mult mai mici, care se întind de la Mediterana până la Balcanii de Vest și Europa de Est, se vor extinde cu un ritm de peste două ori mai rapid decât cel al zonei euro în următorii cinci ani.

România, pe locul 11 al creșterii economice

Potrivit datelor FMI, România se află pe locul 11 al clasamentului, cu o creștere economică prognozată de 2,83%, până în 2031. Vecinul României, Bulgaria, se află pe locul 12, cu o creștere economică preconizată de doar 2,63%.

În ceea ce privește creșterea economică a statelor mici europene, FMI a identificat 5 țări unde dezvoltarea ar putea fi mai rapidă:

Prognoză FMI

Se preconizează că economia moldovenească va crește cu 3,5% pe an, în medie, între 2027 și 2031, cel mai puternic an fiind 2028, cu o creștere de aproximativ 3,7%. Redresarea vine după o serie brutală de șocuri: război la granița sa, criză energetică și secetă care a lăsat creșterea aproape de zero în 2024.

Redresarea se bazează pe fondurile și reforma UE. Bruxelles-ul a acordat Moldovei statutul de candidat în 2022 și a deschis negocierile de aderare în 2024, iar Planul de creștere al UE canalizează acum fonduri către investiții publice.

Consumul gospodăriilor, susținut de creșterea salariilor reale și a remitențelor în valoare de aproximativ o zecime din PIB, este responsabil pentru o mare parte din restul creșterii, în timp ce IT-ul și alte servicii conduc pe partea ofertei.

După ce a încheiat evaluarea sa, FMI a anunțat că redresarea a fost „susținută de o recoltă bună, o cerere internă puternică și o finanțare substanțială din partea UE”. Fondul consideră că menținerea impulsului reformei va fi crucială.

Avertismentul Fondului este direct: cele mai mari riscuri sunt războiul din Ucraina și orice derapaj în reformele legate de UE.

4. Serbia: Boom-ul investițiilor menține impulsul

BELGRADE, SERBIA – APRIL 01: Serbian President Aleksandar Vucic and Hungarian Defense Minister, Kristof Szalay-Bobrovniczky (not seen) speak to press after their meeting with delegates at Palace of Serbia in Belgrade, Serbia on April 01, 2025. Filip Stevanovic / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Serbia se situează puțin înaintea Moldovei, cu o rată medie anuală de creștere de 3,52%, iar în mod neobișnuit, impulsul său se consolidează mai târziu în această perioadă, atingând un vârf în jurul anilor 2030–2031.

Anul viitor, Belgradul va găzdui Expo 2027, un târg mondial despre care se așteaptă să atragă milioane de vizitatori.

Evenimentul determină un superciclu al construcțiilor și infrastructurii — autostrăzi, căi ferate și reamenajare urbană — pe lângă o bază de exporturi de produse manufacturate în expansiune și investiții masive susținute de China în mineritul de cupru. Investițiile publice, nu consumul, sunt principalul motor aici.

FMI afirmă că Serbia a construit importante rezerve macroeconomice după ce a redus cu succes inflația, menținând în același timp disciplina fiscală.

Riscurile sunt tensiunile politice dinaintea alegerilor din 2027 și asigurarea faptului că investițiile publice rapide se traduc în câștiguri durabile ale productivității.

3. Ucraina: Reconstrucția devine motorul creșterii

Volodimir Zelenski

FMI estimează o creștere anuală medie de 3,8% pentru Ucraina și un an remarcabil în 2028, de aproximativ 4,2% .

Proiecția vizează reconstrucția Ucrainei. Presupune, așa cum face și scenariul de referință al FMI, că războiul se încheie și reconstrucția începe cu adevărat, declanșând un val de investiții fixe, față de o estimare de reconstrucție pe care Banca Mondială o estimează acum la aproape 600 de miliarde de dolari.

Scenariul negativ al Fondului, cu luptele persistente, prevede o creștere de doar 1% în 2027. „Perspectivele rămân extrem de incerte, deoarece războiul continuă să aibă un impact puternic asupra populației și economiei”, a declarat FMI în cea mai recentă evaluare a sa în temeiul Articolului IV.

2. Kosovo: Cererea internă rămâne remarcabil de rezistentă

Kosovo va rămâne una dintre economiile cu cea mai rapidă creștere din Europa, în ciuda dimensiunilor sale relativ mici, arată FMI.

Se preconizează că creșterea va fi spre aproximativ 4%, susținută de consumul puternic al gospodăriilor, investițiile publice, afluxul de imigranți din diaspora și o forță de muncă tânără.

„Implementarea la timp a noului Plan de creștere al UE ar putea oferi un impuls suplimentar creșterii economice și ocupării forței de muncă”, a declarat Fondul în cel mai recent raport al său privind Kosovo, în temeiul articolului IV.

Factorii care stimulează creșterea sunt diferiți. Banii trimiși acasă de o diasporă numeroasă, în principal în Germania și Elveția, finanțează atât consumul, cât și investițiile de afaceri, în timp ce cheltuielile publice pentru infrastructură și un sector bancar în creștere contribuie la acest lucru.

Punctul slab este reversul aceleiași monede: creșterea este determinată de cerere și bazată pe importuri, iar țara nu a construit încă o bază de exporturi competitivă.

1. Malta: Economia cu cea mai rapidă creștere din Europa

Notara Myriam Spiteri Debono, președintele Maltei

Malta se află în fruntea clasamentului FMI privind creșterea economică pe termen mediu. FMI se așteaptă ca economia să crească cu aproape 4% pe an în următorii cinci ani.

În ultimul deceniu, insula a crescut cu aproape 7% pe an datorită turismului, jocurilor de noroc online și serviciilor profesionale și financiare, atrăgând lucrători străini pentru a completa o economie înfloritoare.

Acest model se maturizează acum. Având în vedere că șomajul se apropie de minimele record și deficitul de forță de muncă se intensifică, Malta nu se mai poate baza exclusiv pe creșterea rapidă a forței de muncă.

După cum a remarcat FMI, „Afluxul de lucrători străini care a alimentat activitatea economică în trecut a pus, de asemenea, presiune pe infrastructură și serviciile publice, evidențiind limitele actualului model de creștere bazat pe forță de muncă”.

Următoarea fază a succesului economic al Maltei va depinde mai puțin de extinderea forței de muncă și mai mult de câștigurile productivității.

Potrivit FMI, consolidarea finanțelor publice, concomitent cu creșterea investițiilor în infrastructură, educație și inovare, va fi esențială pentru creșterea potențialului de creștere pe termen lung al economiei.