O parte din cabluri au cedat. Momentele tensionate din timpul scufundării celor patru barje care au salvat Reactorul 2 de la Cernavodă

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Irinel Scrioșteanu a spus că operațiunea de scufundare a celor patru barje a fost foarte bine pregătită și că la fața locului presiunea a fost foarte mare, pentru că lucrau împreună echipe care nu mai lucraseră anterior, și presiunea de a asigura protecția echipelor.

El a spus că autoritățile au avut la dispoziție „o singură încercare”.

„Dacă nu reușeam să scufundăm barjele în poziția aceea sau nu reușeam să le scufundăm echilibrat, în așa fel încât să rămână pe fundul Dunării și să asigure un prag acolo, nu mai avem alte barje la îndemână, nu mai avem altceva”, a spus secretarul de stat, duminică, la Euronews România.

Pericolul de pe Dunăre nu a trecut. Oficial din Ministerul Transporturilor: În orice moment, barjele pot fi dislocate

Operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre, pentru creșterea debitului la Cernavodă, s-a încheiat cu succes. Când sunt așteptate primele efecte

O parte din cabluri au cedat

În ciuda pregătirii temeinice a operațiunii, Scrioșteanu susține că au fost și momente tensionate.
El a povestit că barjele care au fost scufundate, două câte două, au fost legate între ele cu cabluri foarte groase.

„La prima scufundare o parte din cabluri au cedat”, a spus secretarul de stat.

„A fost un moment un pic mai tensionat, pentru că atunci când trosnesc cabluri foarte groase nu e așa de plăcut”, a adăugat el. În cele din urmă barjele au fost ținute pe poziție și scufundate.

Nimeni n-a mai făcut așa ceva în România

Conform acestuia, cu toată pregătirea făcută, prima scufundare a durat 11 ore: „Am început la ora 2 și am terminat aproape după 12 noapte”. A doua a durat doar 7 ore.

„Sunt fix pe poziția care a fost stabilită, barjele. (…) Nimeni n-a mai făcut așa ceva în România. Nu ne uităm la barje ca la niște obiecte metalice. Sunt niște ambarcațiuni care au multe sisteme de siguranță, tocmai ca să nu se scufunde. Toată colaborarea a fost în sens invers și scufundarea a trebuit să fie, cum am spus, în așa fel de bine coordonată, încât să fie lentă și să elimine riscul de rotire”.

Cum funcționează pragurile create de barje

Secretarul de stat de la Transporturi a spus că au rezultat două praguri, care vor redirecționa o parte din debit de pe brațul Bala către Dunărea Veche.

„Primul este sprijinit în mal și este într-un unghi de 15 grade spre Dunărea Veche. Al doilea prag este într-un alt unghi, mai spre centrul, spre mijlocul Dunării, acolo unde are peste un metru pe secundă curentul. Sunt două efecte, să zic așa, care converg la direcționarea apei către Dunărea Veche”, a explicat Scrioșteanu.

El spune că rezultatul este unul corect și, din estimările celor de la Apele Române, sunt peste 50 de metri cubi pe secundă care intră suplimentar pe Dunărea Veche către Cernavodă.

Barjele vor fi extrase

Irinel Scrioșteanu spune că barjele au fost scufundate provizoriu.

„Nu este o scufundare definitivă a celor patru barje în această zonă. (…) Va fi un proiect de extragere”, a declarat oficialul.

El adaugă că până atunci se pune piatră pe lângă barje, astfel încât să fie mai stabile, să nu fie afectate de curenți.

De asemenea, continuă și operațiunea de dragare dinspre Bala către Cernavodă și dinspre Cernavodă către Bala, în așa fel încât să fie asigurat un debit cât se poate de mare. Totodată, secretarul de stat a precizat că pe brațul Bala navigația este în continuare deschisă.