Revizuirea Directivei Tutunului: consultarea publică s-a încheiat, iar contribuțiile arată un interes ridicat din partea cetățenilor și organizațiilor – COMUNICAT
Primul pas a fost mecanismul „Call for Evidence”, lansat de Comisia Europeană înaintea elaborării unei eventuale propuneri legislative. În cadrul acestui proces au fost transmise 82.168 de contribuții din întreaga lume, provenind din 138 de țări, iar contribuțiile din mediul academic și de cercetare au venit din 43 de țări. În etapa de consultare publică propriu-zisă (Open Public Consultation), încheiată în 14 august, s-au înregistrat aproape 42.000 de răspunsuri la chestionar.
Un exercițiu amplu de participare publică
Revizuirea TPD a generat unul dintre cele mai ample exerciții de participare publică din ultimii ani la nivel european. Potrivit datelor centralizate după încheierea procesului „Call for Evidence”, aproape 90% dintre contribuții s-au exprimat împotriva unor măsuri suplimentare de restricționare a actualului cadru de reglementare, în timp ce aproximativ 2% dintre respondenți și-au exprimat explicit sprijinul pentru o abordare mai strictă.
Astfel de consultări publice sunt, de regulă, urmărite în principal de specialiști, organizații profesionale, companii sau organizații neguvernamentale. În cazul revizuirii TPD, interesul manifestat de cetățeni a fost mai ridicat decât de obicei, ceea ce sugerează că tema este percepută ca având implicații directe asupra politicilor publice, opțiunilor consumatorilor și activității economice.
Contextul revizuirii
Directiva privind Produsele din Tutun stabilește regulile aplicabile produselor din tutun și nicotină comercializate în Uniunea Europeană. Evaluarea cadrului legislativ privind controlul tutunului a fost publicată de Comisia Europeană la 2 aprilie 2026, iar actuala etapă este dedicată colectării de opinii, date și argumente. În acest moment nu există un text legislativ final și nici o variantă asupra căreia statele membre sau Parlamentul European să se pronunțe.
Comisia Europeană susține că actualizarea cadrului de reglementare este necesară în contextul unei piețe „profund schimbate”. Potrivit evaluării, regulile europene au contribuit la reducerea semnificativă a numărului de fumători și a deceselor asociate fumatului, în special în rândul tinerilor. Noile provocări sunt asociate produselor precum țigaretele electronice, produsele din tutun încălzit și plicurile cu nicotină, tot mai răspândite în rândul generațiilor tinere. Obiectivul declarat rămâne atingerea unei „generații fără tutun” până în 2040.
Ce spun participanții
Potrivit sintezelor publicate în contextul consultării, una dintre temele recurente a fost solicitarea unei abordări diferențiate pentru diferitele categorii de produse cu nicotină. Participanții care au susținut această abordare au argumentat că viitoarele reglementări ar trebui să țină cont de caracteristicile și profilurile de risc ale diferitelor categorii de produse și să fie fundamentate pe dovezi științifice și evaluări de impact. În paralel, organizațiile și experții care susțin restricții suplimentare au reiterat argumentele legate de sănătatea publică și de necesitatea reducerii consumului de produse care conțin nicotină, în special în rândul tinerilor.
Riccardo Polosa, profesor de medicină internă la Universitatea din Catania, citat de EUNews, a semnalat preocupări legate de calitatea și transparența procesului de consultare, considerând că formularul Comisiei a fost „inutil de complex” și că, în anumite secțiuni, ar fi orientat participanții către categorii și opțiuni de politici predefinite. În opinia sa, prioritatea viitoarei legislații ar trebui să fie o distincție clară între țigaretele combustibile și produsele cu nicotină care nu implică ardere, întrucât cea mai mare parte a prejudiciilor asociate tutunului provine din combustie.
Critici au venit și din sectorul agricol, prin UNITAB Europe (Asociația Europeană a Crescătorilor de Tutun), care a cerut Comisiei Europene organizarea unor discuții specifice cu producătorii de tutun. Președintele organizației, Gennarino Masiello, a recunoscut că procesul de consultare reprezintă „un canal important” pentru colectarea opiniilor, dar a atras atenția că formularul nu ar fi surprins adecvat realitățile și dificultățile sectorului agricol.
În ceea ce privește politicile publice, Antonios Nestoras, fondator și director al European Policy Information Centre (EPIC), a avertizat asupra riscului ca produse cu profiluri de risc diferite să fie tratate în mod identic. El a susținut că politicile prost calibrate ar putea avea efecte contraproductive, între care menținerea consumului de țigarete, alimentarea piețelor ilicite și reducerea veniturilor publice.
Pașii următori
Dezbaterea intră acum în faza sa decisivă. Comisia Europeană va trebui să transforme contribuțiile primite în noua legislație europeană privind tutunul, urmărind un echilibru între protejarea sănătății publice, protecția tinerilor și reglementarea unei piețe care s-a schimbat între timp. Chestiunea centrală va fi măsura în care propunerea finală va reflecta dovezile colectate în cadrul procesului „Call for Evidence” și al consultării publice. Până la prezentarea unui text legislativ, contribuțiile transmise oferă o imagine asupra opiniilor exprimate de participanți, în care se regăsește, în majoritatea răspunsurilor analizate, solicitarea ca eventualele viitoare reglementări să fie proporționale, bazate pe dovezi și să țină cont de diferențele dintre categoriile de produse cu nicotină
După analizarea contribuțiilor primite, Comisia Europeană poate decide dacă și cum va formula o propunere de revizuire a Directivei privind Produsele din Tutun. Ulterior, propunerea va intra în procedura legislativă europeană și va fi negociată de Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, inclusiv prin runde de trialoguri între Comisie, Parlament şi Consiliu. Dacă va fi adoptată, noua directivă va trebui transpusă în legislația statelor membre, inclusiv în România.