Cum se va termina criza COVID-19? Patru scenarii posibile, explicate de un specialist în sănătate publică. ”Nu există o cale uşoară”

  • Coronavirusul s-a extins rapid în întreaga lume, provocând pierderi uriaşe în tot ceea ce implică viaţa umană
  • Mulţi se întreabă cum s-ar putea încheia criza globală COVID-19
  • Devi Sridhar, lector în domeniul sănătăţii publice la Universitatea din Edinburgh, propune 4 scenarii posibile
5946 afişări
Imaginea articolului Cum se va termina criza COVID-19? Patru scenarii posibile, explicate de un specialist în sănătate publică. ”Nu există o cale uşoară”

Sursa: Profimedia

Într-un univers alternativ, prezentat de The Guardian, un nou virus apare în China. Ţara identifică rapid agentul patogen, îşi închide graniţele, lansează o campanie fără precedent pentru eradicarea virusului şi reuşeşte să se asigure că foarte puţine cazuri părăsesc ţara. Celelalte state care raportează cazuri - cum ar fi Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong şi Singapore - îi identifică rapid cei infectaţi, urmăresc persoanele pe care le-au contactat, izolează purtătorii virusului şi previn răspândirea acestuia. Prin strategia triplă - de testare, identificare, izolare - eradicarea noului virus devine un proiect cu reale şanse de succes, iar umanitatea este salvată.
 
În realitate, Sars-CoV-2, noul coronavirus, a scăpat de sub controlul experţilor în sănătate publică ai guvernului chinez şi s-a răspândit în întreaga lume. Virusul este remarcabil de periculos - se răspândeşte la fel de uşor ca răceala sau gripa, chiar şi prin intermediul persoanelor care nu prezintă simptome vizibile, iar cele mai recente date arată că aproximativ 5% dintre persoanele infectate vor avea nevoie de spitalizare. Dintre aceştia, 30% vor ajunge la terapie intensivă. Alte estimări sunt chiar mai sumbre de atât: 0,6-1,4% dintre cei care contractează virusul vor muri.
 
În lume există la acest moment peste 1,5 milioane de cazuri confirmate de coronavirus. Statele Unite, care au peste 432.000 de cazuri şi se apropie de 15.000 de morţi, au depăşit deja China. Jumătate din toate cazurile confirmate sunt acum în Europa, iar  guvernele multor ţări din lume sunt constrânse de lipsa resurselor şi a personalului medical, înregistrând o capacitate redusă de testare. Există, în continuare, şi state precum Brazilia, India şi Mexic, ce par în faza de negare a ceea ce urmează.
 
Încă nu se ştie procentul din populaţia lumii care a fost deja expus virusului. Fără un test de anticorpi fiabil, care să poată identifica dacă o persoană a contractat virusul şi a dezvoltat imunitate împotriva acestuia, numărul persoanelor purtătoare, dar asimptomatice, poate fi surprinzător.
 
Devi Sridhar este lector în domeniul sănătăţii publice globale, la Universitatea din Edinburgh. Pe baza modelelor existente şi a experienţelor din trecut, se conturează patru scenarii posibile ale modului în care pandemia COVID-19 s-ar putea încheia. 
 
În primul dintre acestea, guvernele se reunesc pentru a stabili un plan comun de eradicare a virusului, în urma descoperirii unei forme de diagnosticare rapide şi ieftine. Toate ţările şi-ar închide simultan graniţele pentru o perioadă de timp convenită şi ar organiza o campanie amplă de identificare a purtătorilor. Această abordare pare puţin probabilă. Virusul s-a răspândit agresiv, iar unele ţări au fost reticente să coopereze între ele. Totuşi, scenariul ar putea deveni posibil în condiţiile în care un vaccin nu ar fi gata în timp util.
 
Un al doilea scenariu este acela în care apare un vaccin ”miraculos”. În aşteptarea acestuia, ţările ar putea încerca să întârzie răspândirea virusului prin blocarea intermitentă a graniţelor. Autorităţile medicale ar trebui să anticipeze existenţa echipamentelor suficiente şi a personalului necesar pentru a îi trata pe cei infectaţi. Pe această bază, guvernele ar putea decide dacă să relaxeze sau să intensifice măsurile de carantină. Însă, acest scenariu este departe de a fi ideal. Sistemele de asistenţă medicală ar fi în continuare tensionate, iar costurile economice şi sociale ar fi uriaşe. Blocările repetate ar putea duce la şomaj în masă şi la tulburări sociale pe scară largă. În ţările sărace, mai multe persoane ar putea muri din cauza blocării decât din cauza virusului.
 
Al treilea şi cel mai probabil scenariu, potrivit lui Devi Sridhar, este cel în care ţările urmează exemplul Coreei de Sud în timp ce aşteaptă dezvoltarea unui vaccin. Planul urmează trei paşi: creşterea testării, urmărirea persoanelor identificate pozitiv pentru coronavirus şi carantinarea lor. În plus, ar putea fi aplicate măsuri mai relaxate de distanţare socială pentru a preveni răspândirea virusului şi pentru a uşura presiunea asupra sistemelor de asistenţă medicală.
 
În absenţa unui vaccin viabil pentru viitorul previzibil, un al patrulea scenariu ar putea implica administrarea crizei COVID-19 prin tratarea simptomelor, mai degrabă decât prin vindecarea cauzei. În ţările cu resurse, această metodă ar putea fi demnă de luat în calcul, dar pentru ţările mai sărace această abordare ar fi dificilă, dacă nu chiar imposibilă.
 
Orice s-ar întâmpla pe viitor, ”nu există o cale uşoară”, spune dr. Devi Sridhar.

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici