A început cel mai lung post al anului: Postul Paştelui (sau Postul Mare), care durează 40 de zile/ Ce poţi mânca în această perioadă

Postul a început luni, durează 40 de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, şi ţine până în Duminica Învierii Domnului, de Sfintele Paşti, care, anul acesta, vor fi sărbătorite de toţi creştinii (ortodocşi şi catolici), la aceeaşi dată: 16 aprilie.

838 afișări
Imaginea articolului A început cel mai lung post al anului: Postul Paştelui (sau Postul Mare), care durează 40 de zile/ Ce poţi mânca în această perioadă

A început cel mai lung post al anului: Postul Paştelui (sau Postul Mare), care durează 40 de zile/ Ce poţi mânca în această perioadă

"Învierea Domnului constituie «kilometrul zero» al calendarului liturgic creştin" – spune într-un text încredinţat Ziarului de duminică, filologul şi editorul Alexandru Ciolan, specialist în lexicologie şi lexicografie, care explică şi cum se calculează data la care sunt sărbătorite Sfintele Paşti în lumea ortodoxă şi în cea catolică:

În funcţie de data Paştilor, care fluctuează în sus şi în jos într-un interval de 35 de zile, se construieşte întreg edificiul anului bisericesc. De această dată depinde începutul Triodului (cele zece săptămâni dinaintea Învierii, care includ Postul Mare), tot de ea depinde Penticostarul (cele cincizeci de zile dintre Învierea Domnului şi Rusalii), ca şi începutul şi durata Octoihului (perioada de după Rusalii, până la următorul Triod; în cazul în care într-un an data Paştilor cade cel mai devreme posibil, iar în anul următor cel mai târziu posibil în cadrul intervalului de 35 de zile în care se încadrează data Învierii Domnului, Octoihul va avea numărul maxim de săptămâni; în cazul contrar, numărul minim). Tot de data Paştilor depinde şi lungimea postului sfinţilor Petru şi Pavel (care poate avea de la câteva zile până la trei săptămâni). Şi tot de data Învierii Domnului depinde succesiunea duminicilor din Octoih.

Felul în care se calculează data Învierii a fost stabilit, spre a tranşa disputele de până atunci cu privire la computul pascal, de primul Sinod Ecumenic de la Niceea, din anul 325.

Conform hotărârii Sinodului de la Niceea, Paştele trebuie să fie sărbătorit duminica, pentru că duminică a fost ziua Învierii Domnului. Şi trebuie să fie o duminică cu lună plină, prima duminică cu lună plină de după echinocţiul de primăvară, pentru că aşa a fost în duminica Învierii.

Dacă aceste prime trei condiţii spun ce coincidenţe trebuie calculate şi urmărite, a patra vine să hotărască ce coincidenţă trebuie evitată: duminica Învierii Domnului nu trebuie să fie simultană cu Paştele evreilor. Când 14 nisan (Pesahul) cade duminica şi intervine această suprapunere, Paştele creştin este împins în duminica următoare. Epistola circulară a împăratului Constantin către episcopi, de după Sinodul ecumenic, era foarte categorică: «Noi nu trebuie să avem nimic comun cu poporul iudeilor», pentru că «şi-au pângărit mâinile cu cea mai mare dintre nelegiuiri». Circulara se termina cu îndemnul: «Faceţi cunoscut fraţilor ceea ce s-a hotărât, serbaţi această preasfântă zi potrivit cu chipul ce s-a arătat.»

Hotărârea sinodului ecumenic din anul 325 este respectată atât de Biserica catolică, cât şi de Bisericile ortodoxe. Şi totuşi, data Paştilor diferă în Apusul şi în Răsăritul creştin.

Cauza o constituie diferenţa de 13 zile dintre calendarul iulian (calendarul vechi, neîndreptat) în vigoare pe vremea primului Sinodul ecumenic de la Niceea, şi calendarul gregorian (calendarul nou, îndreptat) pe care Apusul l-a adoptat încă din 1582, iar o parte a Răsăritului ortodox (Biserica Rusă, Biserica Sârbă, unele mânăstiri de la Muntele Athos şi Patriarhia Ierusalimului) îl socotesc şi în prezent o erezie.

În lumea ortodoxă care ţine stilul nou, intervine de aceea al patrulea element de care trebuie să se ţină seama în stabilirea datei anuale a Învierii: nevoia ca Bisericile ortodoxe să serbeze împreună, în pofida calendarelor care le despart, Învierea Domnului şi sărbătorile mobile care depind de ea (Floriile, Înălţarea, Cincizecimea). În acest sens, o conferinţă interortodoxă a hotărât, după primul război mondial, ca Bisericile care ţin calendarul nou (cum este cazul Bisericii Ortodoxe Române) să calculeze data Învierii după calendarul iulian. Altfel spus, să aplice Pascalia veche în calendarul nou. În felul acesta, s-a ajuns ca sărbătorile mobile ale anului bisericesc să fie celebrate odată de toţi ortodocşii, iar cele fixe la 13 zile distanţă. Altfel spus, ortodocşii prăznuiesc separat Naşterea Domnului, dar împreună Învierea Sa."

Alimente de post sănătoase, care ţin de foame şi nu îngraşă

Pentru că sunt foarte multe persoane care doresc să urmeze postul din calendarul ortodox, iată câteva alimente bogate în nutrienţi, săţioase şi care au un gust bun, compensând în acelaşi timp lipsa de proteină animală.
Noţiunea de post, din punct de vedere al unui nespecialist este de fapt doar o denutriţie proteică, însă acele proteine animale de care ne lipsim în această perioadă pot fi suplinite de cele vegetale, acestea având, uneori, o calitate superioară.

Quinoa seamănă cu orezul din punct de vedere al modului de gătire. Unul dintre avantaje este acela că timpul de fierbere este înjumătăţit faţă de orez. Pe lângă conţinutul de proteine calitative, este şi o sursă importantă de calciu, pe care îl luam în mod majoritar din produse lactate. Ceea ce nu mulţi ştiu este că în quinoa cantitatea de calciu este mai mare decât în greutatea echivalentă de lapte!

O altă sursă de proteine vegetale o constituie ciupercile. Există foarte multe reţete care folosesc ciupercile, motiv pentru care trebuie să menţionăm că acestea au un conţinut redus de calorii şi sunt pline de nutrienţi care ne ajută să avem o sănătate optimă.

Fasolea este un alt aliment recomandat în perioada postului. Ea conţine carbohidraţi care nu cresc foarte rapid nivelul zahărului din sânge, iar conţinutul de proteine este suplimentat de vitamina B şi fier, acestea fiind surse pentru o vitalitate crescută.  Putem să ne lăsăm imaginaţia să funcţioneze, colorând platoul cu salate şi boabe de fasole pestriţe, negre sau roşii.

Seminţele sunt o altă sursă de proteine şi fibre care pot fi folosite în diverse preparate şi în diferite momente ale zilei, contribuind la o digestie bună. Seminţele de susan sunt o sursă valoroasă de calciu. Este important de ştiut că acestea sunt mai bine absorbite dacă sunt zdrobite sau lăsate la înmuiat pentru o zi sau două, lucru valabil şi pentru seminţele de in. În cazul în care consumăm seminţe de in, trebuie să fim atenţi, deoarece s-a constatat că interacţionează cu antidiabeticele orale, scăzând considerabil nivelul glicemiei.

Fasolea verde şi spanacul sunt două alimente ce conţin multe proteine la suta de grame, locul întâi în conţinutul proteic, dintre cele două, fiind ocupat de fasolea verde. Cum în această perioadă a anului este greu să le achiziţionăm proaspete, dar le găsim la frigiderele cu produse congelate, trebuie să avem grijă să nu reprezinte singura sursă de proteine din cursul unei zile, deoarece alimentele îşi mai pierd din conţinutul nutriţional prin congelare.

Năutul este similar cu fasolea din punct de vedere al cantităţii de proteine, astfel, dacă vrem să ne şi menţinem greutatea, îl putem alege ca alternativă, pentru faptul că are mai puţine calorii.
O excelentă variantă de întrebuinţare a năutului este hummusul, preparatul având un gust extraordinar, mai ales dacă îl combinăm cu o salată asortată sau chiar cu o felie de pâine integrală cu seminţe.

La micul dejun, dacă obişnuiaţi să consumaţi cerealele integrale cu lapte, acum le puteţi consuma cu lapte de migdale, care are următoarele atuuri: este mai puţin caloric faţă de laptele de vacă, este o sursă deosebită de vitamina A, E şi D, dar şi de calciu. Singurul “defect” este faptul că are puţine proteine.

Avocado este un fruct extrem de bogat în vitamine şi minerale, conţinând în acelaşi timp acizi graşi esenţiali. Nu trebuie să vă reamintim că avocado este ingredientul-vedetă în deliciosul guacamole.

Pentru un plus de culoare şi stimularea simţului vizual, recomandăm sfecla roşie. Consumul acesteia, în sezonul rece, înlătură oboseala specifică perioadei, ajută la reînnoirea celulelor sanguine, prevenind anemia şi stimulând sistemul imunitar. Nu are foarte multe proteine, însă compensează prin conţinutul variat de minerale. Se poate asocia cu ghimbir, rezultând o salată aromată.

Varza călită cu mămăliguţă, broccoli, conopida, varza de bruxelles sunt alte variante de meniuri de post bogate din punct de vedere nutritiv.

În această perioadă de post, una dintre frecventele greşeli de alimentaţie o constituie consumul crescut de cartofi şi paste făinoase. În privinţa ultimelor, recomandăm consumul moderat al acestora şi trecerea de la paste din făină albă la paste integrale.

Încercaţi să evitaţi mezelurile sau pateurile de post, deoarece acestea conţin multe substanţe artificiale şi nici nu au un gust atât de bun, faţă de fructele, legumele, tocăniţele care pot fi preparate acasă.

Pentru cei care se gândesc totuşi la carne, este bine de ştiut că în perioada postului există şi unele dezlegări la peşte.

Profitaţi aşadar de perioada postului, nu doar pentru curăţare spirituală şi pentru acumulare de gânduri bune, dar şi pentru o detoxifiere alimentară întotdeauna salutară pentru organism!

 

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici