Andrei Miercure, actorul din ”Metronom”, ”Cazul Samca” sau ”Anul nou care n-a fost fost”: ”Nu poți să pretinzi că ești artist, dacă nu ești în primul rând om”

Andrei Miercure își amintește primul rol principal din lungmetrajul „Po tamburi”, dar vorbește și despre proiectele recente, precum „Cazul Samca”, acum în cinematografe și filmul „Cursa destinului” care se va lansa pe 21 aprilie în cinema. La acesta, Andrei a participat și ca acting coach pentru regizorul Andrei Borțică și detaliază cum se construiește un personaj, cum se depășesc blocajele și ce înseamnă lucrul într-o echipă în contexte diferite de producție.

Vezi galeria foto
4 poze

În același timp, Andrei Miercure vorbește despre relația cu actorii tineri, felul în care abordează texte dificile și echilibrul dintre exigență și sprijin, dar și despre direcțiile artistice care îl atrag în continuare, de la roluri care explorează zone mai puțin confortabile până la dorința de a experimenta și în zona comediei.

Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 39. Schimb armat mortal în apropierea consulatului israelian din Istanbul / Insula Kharg a fost lovită de mai multe atacuri, relatează presa iraniană

Rivalul lui Viktor Orban critică vizita lui JD Vance în Ungaria înainte de alegeri: „Nicio țară străină nu are dreptul să se amestece”

MEDIAFAX: Ai absolvit UNATC în 2019 și ai început să lucrezi încă din perioada liceului în teatru și film și ai jucat și joci în producții foarte diferite ca registru. Există un numitor comun în alegerile tale sau îți urmezi pur și simplu intuiția atunci când alegi un rol?

Andrei Miercure: Îmi place să cred că registrele diferite mă ajută să evoluez pe toate planurile.

MEDIAFAX: În filmografia ta există personaje, de asemenea, foarte diferite între ele. Există roluri care au fost pentru tine un adevărat contra-emploi? Care au fost cele mai dificile și de ce?

Andrei Miercure: Sincer, nu îmi dau seama, uitându-mă în spate, care rol abordat a fost un adevărat contra-emploi. De fiecare dată când am întâmpinat probleme sau blocaje în construcția unui caracter, am considerat că este un prilej bun de a săpa mai adânc în interiorul meu.

MEDIAFAX: Care a fost rolul din filmografia ta pe care l-ai simțit cel mai greu de lăsat în urmă după filmare?

Andrei Miercure: Krleza, din filmul „Po tamburi”- regizat de Stanislav Tomic, este personajul de care m-am despărțit cel mai greu. Poate pentru că imediat după terminarea filmărilor a venit pandemia peste noi, sau din simplul fapt că a fost primul rol principal într-un film de lungmetraj, producție internațională. Toată acea experiență a fost pur și simplu extraordinară.

MEDIAFAX: Recent, te bucuri de mai multe premiere. „Cazul Samca” rulează acum în cinematografe, în aprilie ai premieră la Teatrul Evreiesc cu piesa „Nveile” (Hoitul) și urmează să se lanseze și filmul „Cursa Destinului” unde rolul tău l-a depășit pe cel de actor. Să le luăm pe rând.

Andrei Miercure: Filmările pentru “Cazul Samca”, regizat de Horia Cucută și George ve Ganaeaard, mi-au adus aminte de un exercițiu foarte util pe care îl făceam în facultate, la cursul de actorie de film, cu domnii profesori Adrian Titieni și Gabriel Spahiu, în care trebuia să ne adaptăm stilul de joc în funcție de tipul de încadratură al filmării. Come and see!

Premiera de la Teatrul Evreiesc de Stat mă face să cred că pot să fac față oricăror provocări pe care le poate ridica un spectacol/rol/producție. Iar filmul „Cursa Destinului” regizat de Andrei Borțică m-a învățat că ambiția și devotamentul sunt atribute esențiale pentru a duce la bun sfârșit un lucru. Pe lângă rolul mic pe care l-am avut în film, am fost și acting coach-ul lui Andrei și acest din urmă lucru mă face să spun că îmi doresc la un moment dat să pășesc i pe drumul profesoratului.

MEDIAFAX: Pe platoul din Cursa Destinului, un film pe care Andrei l-a făcut în memoria tatălui său, el era simultan actor, regizor și scenarist. Tu erai, în același timp, coleg de scenă și omul care îl formase. Cum ați navigat în această dinamică?

Andrei Miercure: Se sfătuia deseori cu mine și încerca să înglobeze în construcția filmului și a personajului său lucrurile pe care le discutam. A fost o colaborare cu multe provocări, de la căldurile lunii iulie, la tensiuni acumulate într-o perioadă intensă de muncă, dar în cele din urmă a reușit să facă față tuturor provocărilor, lucru care mă face să îl felicit pentru parcursul avut.

MEDIAFAX: Andrei Borțică te-a descris ca pe omul fără de care nu ar fi putut duce meseria până la capăt. Cum primești o astfel de responsabilitate?

Andrei Miercure: Cu seriozitate. Dacă cineva își pune încrederea în mine, voi face tot posibilul să nu dezamăgesc, dar în același timp, nu mă feresc să atrag atenția asupra lucrurilor esențiale pe care consider că ar trebui să le aibă un om și mai apoi un actor. Andrei crește și devine din ce în ce mai bine mobilat pe interior. Sper să nu ducă meseria până la capăt de acum, ci să continue să dobândească și mai multa experiență și să rămână omul plin de viață pe care îl cunosc. Bravo, Andrei!

INTERVIU EXCLUSIV. Andrei Miercure: ”Cred că sunt o persoană atipică”

MEDIAFAX: Ați lucrat împreună și pe texte dificile, precum Shakespeare, despre care Andrei spunea că îi păreau aproape imposibil de memorat la început. Cum îl ghidați pe un actor tânăr să intre în ritmul și logica unui astfel de text?

Andrei Miercure: În primul rând, citirea completă a textului, descifrarea liniilor principale și secundare de acțiune și mai apoi lucru propriu zis pe text. Cam atât pot spune, în rest “eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele ce le-ntâlnesc”.

MEDIAFAX: În calitate de mentor, cum reușești să păstrezi echilibrul între exigență și sprijin, mai ales atunci când lucrezi cu actori foarte tineri?

Andrei Miercure: Fiecare este diferit, așa că încerc mereu să îmi bazez stilul de lucru în funcție de comportamentul fiecăruia, de cerințele specifice fiecărui tip de personalitate. Exigența e bună atunci când simt că este nevoie să se integreze anumite limite, în rest, sprijin cât cuprinde. Un sprijin exigent, bineînțeles.

MEDIAFAX: Ce sfat i-ai da astăzi lui Andrei, în acest moment al carierei lui, în care începe să își construiască propriile proiecte și propriul drum în cinema?

Andrei Miercure: Să aibă curaj să se exprime. Să nu se oprească din a dori să crească. Să rămână fidel adevărului și să îl caute în toate aspectele vieții sale. Să fie cumpătat. Să aibă răbdare. Să nu uite că este vorba despre drum, nu despre destinație. Să pună în balanță lucrurile și să aleagă mai mult cu inima decât cu mintea. Să iubească. Să își trăiască viața și să pună pe hârtie ce înțelege din ea. Să rămână ambițios. Să nu uite că munca bate talentul. Să se ia în serios în ceea ce privește meseria. Să nu uite de disciplină. Să nu uite să se bucure. Să vadă haosul ca pe o forță creativă și să îl structureze. Să zboare ca un vultur.

MEDIAFAX: Întorcându-ne la parcursul tău de până acum, ce crezi că te-a ajutat cel mai mult să evoluezi ca actor?

Andrei Miercure: Nu pot să pun mâna pe un singur lucru, dar pot spune că întreg parcursul pe care l-am avut, de la încercările din viața personala, la burnout, la foarte multe proiecte, la introspecție continuă, la perioade ascendente și descendente, toate, dar absolut toate m-au ajutat să evoluez.

MEDIAFAX: Actoria nu este o profesie previzibilă, nici ca program, nici emoțional. Ești unul dintre actori care a vorbit deschis despre epuizare și despre limite și care a ales și pauze, înfruntând poate una dintre cele mai mari temeri: aceea de a nu pierde sau de a nu rămâne fără proiecte. Când și cum a venit acel moment?

Andrei Miercure: Momentele de genul acesta nu vin anunțate. Te lovesc atunci când te aștepți mai puțin și de regulă vin la pachet cu multe alte lucruri. Cred că un artist trebuie să fie și neinspirat. Să se repete. Să nu facă bine ce face. Demotivat, confuz, pierdut. Nu poți să pretinzi că ești artist, dacă nu ești în primul rând om. Iar oamenii nu sunt „perfecți”. Pauzele cred că sunt esențiale, ca să poți să rămâi în contact cu ceea ce ești sau devii, ca să îți poți formula o perspectivă coerentă în lucrul pe care-l practici.

MEDIAFAX: La ce tip de roluri ai vrea să ajungi în următorii ani și ce provocări artistice te atrag cel mai mult?

Andrei Miercure: Uhh… îmi place această întrebare. Cred că sunt o persoană atipică și mă atrag foarte mult rolurile în care pot să experimentez zone mai puțin confortabile din mine. Oameni nervoși, anxioși, tulburați. Mi-ar plăcea să depășesc și sfera normalului și să încerc să construiesc un caracter care suferă de tulburări de personalitate, de ce nu. Daaaaaar îmi doresc să fac și comediiiiii. Deci, de toate, dacă se poate!