Angajaţii Bibliotecii Naţionale continuă să protesteze. Kelemen dă asigurări că problema se rezolvă

Angajaţi ai Bibliotecii Naţionale s-au adunat joi, în atriumul instituţiei, la o "întrunire a tăcerii", în semn de protest faţă de preluarea de Ministerul Culturii a unei treimi din spaţiul instituţiei, Kelemen Hunor, ministrul Culturii, contactat de MEDIAFAX, declarând că problema va fi rezolvată.

494 afișări
Imaginea articolului Angajaţii Bibliotecii Naţionale continuă să protesteze. Kelemen dă asigurări că problema se rezolvă

Kelemen Hunor (Imagine: Cristina Nichitus/Mediafax Foto)

Cu câteva minute înainte de ora 12.00, aproximativ 150 de angajaţi ai Bibliotecii Naţionale a României (BNR), purtând banderole albe la braţ, au început să vină, în atrium, unde au stat în tăcere, timp de zece minute. Aceştia au adus cu ei laptopuri şi cărţi, printre care volumul "Atac în bibliotecă" de George Arion.

La sfârşitul "întrunirii tăcerii", angajaţii Bibliotecii Naţionale au lăsat cărţile pe podea, dorind astfel să transmită un mesaj Ministerului Culturii. În opinia protestatarilor, reprezentanţii Ministerului Culturii susţin că parterul şi mezaninul imobilului nu sunt spaţii de bibliotecă pentru că în aceste zone nu sunt despozitate cărţi.

"În momentul în care noi am pus problema că ia (Ministerul Culturii, n.r.) spaţiile bibliotecii şi practic mutilează biblioteca, luându-i exact spaţii esenţiale ale unei Biblioteci Naţionale de secol 21, ni s-a răspuns că la parter şi la mezanin nu este bibliotecă. Oamenii deja s-au obişnuit să folosească spaţiile de lectură liberă, unde au wireless, au acces graturi la internet", a declarat, pentru MEDIAFAX, Tabita Chiriţă, angajată a Bibliotecii Naţioanle a României, la Serviciul Cercetare-Dezvoltare.

Potrivit acesteia, "există un mod firesc de a funcţiona o bibliotecă" şi acesta este mesajul pe care anagajaţii vor să îl transmită pentru "a înţelege toată lumea".

"O bibliotecă naţională este o bibliotecă a tuturor. Toţi românii pot să intre gratuit, să folosească serviciile acestei biblioteci şi este important să fie un spaţiu gândit şi pentru socializare şi pentru lectură şi pentru activităţi culturale. Toate astea la un loc. Asta este important", a mai spus Tabita Chiriţă.

Întrebată cum va avea de suferit activitatea bibliotecii ca urmare a Hotărârii de Guvern 862 /2013, prin care Ministerul Culturii preia, în administrare directă, o treime din spaţiul Bibliotecii Naţionale a României, Doina Stănescu, preşedinte al Asociaţiei Bibliotecarilor din BNR, a declarat, pentru MEDIAFAX, că spaţiile bibliotecii vor avea de suferit şi cititorii de asemenea.

"Activitatea bibliotecii va fi afectată, pentru că, pe aceste spaţii, noi avem sălile de lectură, avem zona cataloagelor, zona de internet pentru cititori. De asemenea, avem spaţii, în acces liber cum le numim noi, deci spaţii unde cititorii care nu intră în sala de lectură vin şi studiază. Deci, spaţiile sunt pentru ei. De asemenea, avem sălile de conferinţă, spaţiile expoziţionale, librăria, anticariatul. Nu numai că le preia în administrare (Ministerul Culturii, n.r.), dar le ia şi în folosinţă şi noi nu avem siguranţa că aceste spaţii vor fi folosite în scopul pentru care au fost create. Încă din proiectare această clădire a fost pentru Biblioteca Naţioanală. Deci, ca biblioteca să nu mai fie un simplu depozit de carte şi săli de lectură, ci să fie un spaţiu amplu, unde cel care intră în bibliotecă şi apelează la serviciile bibliotecii să găsească un spaţiu educativ, cultural, ştiinţific chiar. Or, în momentul în care, aceste spaţii vor fi luate de minister, nu mai suntem convinşi că vor avea această folosinţă", a declarat Doina Stănescu.

Totodată, Sindicatul Bibliotecii Naţionale a României şi Asociaţia Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României a organizat vineri, între orele 08.00 şi 18.00, o grevă japoneză, în semn de protest, iar Doina Stănescu a spus că aceasta va continua "până la găsirea unei soluţii pentru această criză".

"De fapt, este o criză. Noi toţi dorim ca acest HG să fie abrogat. Aceasta ne este dorinţa, pentru că Ministerul a motivat că ar vrea aceste spaţii pentru că Biblioteca Naţională nu se poate administra singură. Ceea ce nu este adevărat, pentru că, până în 2011, când am început să ne mutăm în clădirea aceasta, Biblioteca Naţională şi-a administrat singură şi spaţiul din Ion Ghica, şi cele două biblioteci - de la Craiova, Biblioteca Omnia, şi de Alba Iulia, Biblioteca Batthyaneum, plus toate depozitele de carte care erau răspândite prin ţară. Deci, cred că ştim să ne administrăm. Plus că devenim un soi de excepţie, pentru că toate, absolut toate instituţiile care se află în subordinea Ministerului Culturii se administrează singure", a mai declarat Doina Stănescu, pentru MEDIAFAX.

În ceea ce priveşte angajaţii, Doina Stănescu a precizat că aceştia ar avea de suferit, întrucât "sunt spaţii de birouri care ni se iau şi atunci va trebui să găsim iarăşi o soluţie să-i cazăm pe colegii noştri", dar cei mai afectaţi vor fi cititorii.

"Ne e teamă că scopul pentru care au fost proiectate (aceste spaţii, n.r.) ar putea fi deturnat şi ar putea fi folosite pentru orice altceva în afară de evenimente cultural-ştiinţifice şi educative", a mai spus Doina Stănescu.

În contextul grevei japoneze organizate, vineri, Kelemen Hunor, ministrul Culturii, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că intenţia sa este de a rezolva problema cu care se confruntă Biblioteca Naţională a României.

Kelemen Hunor a afirmat că Hotărârea de Guvern prin care Ministerul Culturii preia o treime din spaţiul instituţiei trebuie modificată astfel încât parterul clădirii să rămână în proprietatea instituţiei culturale, subliniind că nu are intenţia şi nici nu îşi doreşte ca Ministerul Culturii să fie administratorul sau "stăpânul peste spaţiile Bibliotecii Naţionale".

"Hotărârea de Guvern a fost adoptată anul trecut - nu ştiu exact când, dar anul trecut - probabil că era mult mai bine dacă atunci angajaţii, sindicatele, directoarea generală (Elena Tîrziman, n.r.) erau un pic mai atenţi şi făceau demersurile necesare, dacă era o dezbatere publică atunci, un dialog cu Ministerul Culturii, dar nu aş vrea să comentez prea mult ceea ce a fost. Este o Hotărâre de Guvern în vigoare, trebuie să vedem care sunt posibilităţile juridice şi tehnice de a rezolva această problemă apărută, în aşa fel încât, Biblioteca Naţională, într-adevăr, aşa cum am dorit eu şi în mandatul trecut şi îmi doresc şi acum, să fie Biblioteca Naţională a României în condiţii optime secolului XXI", a declarat ministrul Culturii, Kelemen Hunor.

De asemenea, acesta a precizat că a ţinut foarte mult ca în mandatul său trecut să fie finalizată investiţia de la Biblioteca Naţională a României, subliniind că a cerut ca imediat ce aceasta va fi terminată, Biblioteca să se mute în noul său sediu.

"Investiţia a fost făcută de Ministerul Culturii, proprietatea clădirii era foarte simplă şi foarte clară în actele juridice, era în administrarea şi proprietatea Ministerului Culturii şi era necesară o Hotărâre de Guvern prin care fiecare instituţie - Biblioteca Naţională a României - pe partea Bibliotecii Naţionale a României - şi Ministerul Culturii - pe partea care nici în proiectul iniţial nu era pentru Biblioteca Naţională - devin proprietari", a completat acesta.

El a apreciat că parterul instituţiei, "acel spaţiu foarte generos", trebuie să rămână în administrarea şi "dacă se poate" în proprietatea Bibliotecii Naţionale "pentru evenimente culturale, pentru acţiuni culturale", subliniind că există constatări ale Curţii de Conturi care indentifică "mici sau mari" probleme legate de acest spaţiu.

"Sigur că nu cred că în acel spaţiu public, în acel spaţiu cultural foarte, foarte generos, nu cred că trebuie organizate evenimente de marketing pentru produse de berărie, de exemplu, şi am dat un singur exemplu pentru că avem nişte constatări ale Curţii de Conturi de anul trecut, din 2013, din 2012, încă nu am văzut toate constatările, nu am reuşit să parcurg tot materialul, dar au existat nişte probleme mai mici sau mai mari", a afirmat acesta. El a precizat că din punctul său de vedere "parterul de la Biblioteca Naţională aparţine Bibliotecii şi este spaţiu cultural, un spaţiu public, subliniez cultural, nu de altă natură".

Pe de altă parte, ministrul Culturii a precizat că săptămâna viitoare va încerca un dialog cu sindicatele şi cu conducerea Bibliotecii. "Hotărârea de Guvern trebuie modificată - dacă nu se poate modifica în acest moment, pentru că există mai multe aspecte tehnice -, modificată în aşa fel încât parterul (Bibliotecii Naţionale a României, n.r.) să fie în proprietatea Bibliotecii, acea zonă care în Hotărârea de Guvern a fost trecută în proprietatea Ministerului Culturii", a mai explicat ministrul.

În acest context, el a menţionat că există o serie de chestiuni tehnice, precum cadastrul şi intabularea, considerând că săptămâna viitoare se va face "lumină în această speţă". "(...) oricum nu am intenţia şi nici nu doresc ca Ministerul Culturii să fie administratorul sau stăpânul peste spaţiile Bibliotecii Naţionale", a adăugat acesta.

Totodată, el a menţionat că mai există câteva aspecte care trebuie discutate, făcând referire la unele spaţii ale Bibliotecii Naţionale "care nu pot fi împărţite", precum grupul tehnic. "(...) (Grupul tehnic, n.r.) nu poate fi împărţit în două. Grupul tehnic trebuie să rămână ori la Bibliotecă, ori la Ministerul Culturii, dar grupul tehnic nu este un spaţiu cultural. Din acel grup tehnic este deservită toată clădirea", a mai spus ministrul Kelemen Hunor.

În privinţa Hotărârii de Guvern, Kelemen Hunor a precizat că era nevoie de acest act normativ, afirmând că "probabil că nu a existat dialog, probabil nu a existat o înţelegere a situaţiei şi probabil atunci a apărut această problemă".

"Intenţia mea este să rezolvăm acest conflict, nu spun artificial creat, dar această problemă care nu a fost gestionată bine de nimeni, nici de cei de la Bibliotecă, fiindcă până la urmă, nu vreau să jignesc pe nimeni, dar dacă nu te trezeşti când trebuie atunci te trezeşti mai târziu şi vei avea alte probleme", a mai spus ministrul, completând că abia a deschis "uşa Ministerului" şi i-au căzut în braţe "multe schelete".

El a mai spus că nu este de acord ca spaţiile Bibliotecii Naţionale a României să fie închiriate pentru orice eveniment sau cu orice scop, afirmând că nu crede că în acele spaţii culturale trebuie organizate nunţi, botezuri şi reclame pentru mărci de bere sau pentru alte produse. "Eu cred că trebuie să rămână acolo un spaţiu cultural, dar era nevoie de o Hotărâre de Guvern pentru că (...) imobilul era - şi în timpul investiţiei şi după investiţie şi când a fost predată clădirea finalizată - în proprietatea Ministerul Culturii", a mai spus Kelemen Hunor.

Pe de altă parte, Asociaţia Bibliotecarilor din Biblioteca Naţională a României a organizat pe 28 februarie, în atriumul instituţiei, dezbaterea publică "Biblioteca Naţională - spaţiul democratic al culturii şi cunoaşterii", eveniment la care au participat poeta şi prozatoarea Ana Blandiana, fostul ministru al Lucrărilor Publice Nicolae Noica, scriitorul Sorin Lavric, preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România, Mircea Regneală, scriitorul Romulus Rusan şi directorul Bibliotecii Naţionale Bucureşti, Elena Tîrziman. De asemenea, la eveniment a fost prezent părintele Şerbănescu, consilier cultural patriarhal, care a citit mesajul patriarhului Daniel pentru această dezbatere. Moderatorul evenimentului a fost Dan Erceanu, fost director al Bibliotecii Naţionale a României.

În contextul dezbaterii, întrebată de MEDIAFAX despre activităţile pe care Biblioteca Naţională le desfăşoară, precum şi destinaţia fondurilor încasate şi modul în care acestea au fost evidenţiate în actele contabile ale instituţiei, Elena Tîrziman, directorul instituţiei, a precizat că organizarea de evenimente se face în baza Legii Bibliotecilor şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare, care menţionează care este obiectul de activitate.

"Evenimentele contra cost sunt în obiectul nostru de activitate. Noi avem ca formă de finanţare subvenţii de la bugetul de stat şi venituri proprii, deci este o formă de a face venituri proprii. Atunci când nu avem un eveniment, puteam să utilizăm acel spaţiu în parteneriat cu cineva, dar contra cost prestăm un serviciu", a declarat directorul bibliotecii pentru MEDIAFAX.

De asemenea, Elena Tîrziman a precizat că sumele încasate aparţin bibliotecii. "Banii în urma acestor evenimente rămân la noi. De exemplu, simezele s-au amenajat cu aceşti bani, calculatoarele din spaţiu public. (Banii, n.r.) au statutul de venituri proprii", a mai spus Elena Tîrziman.

Totodată, Elena Tîrziman a precizat că, în aceşti doi ani de la inaugurarea noului imobil, de întreţinerea clădirii s-a ocupat Ministerul Culturii - în ceea ce priveşte costurile utitlităţilor, iar Biblioteca Naţională s-a ocupat de curăţenie.

Aceasta a menţionat că noua clădire a Bibliotecii Naţionale a fost rezultatul unei investiţii de care s-a ocupat Ministerul Culturii, contractul fiind realizat de minister, Biblioteca Naţională având statutul de beneficiar. "Ministerul Culturii prin UMP - Unitatea de Management al Proiectului - a fost titular pe obiectivul de investiţii Biblioteca Naţională, dar beneficiar e Biblioteca Naţională a României", a declarat directorul bibliotecii.

Biblioteca Naţională a României are ca misiune identificarea, dezvoltarea, organizarea, conservarea, cercetarea, comunicarea şi punerea în valoare a patrimoniului documentar naţional, precum şi a fondului Românica, ce reuneşte documente apărute în străinătate, referitoare la România şi la poporul român, publicaţii ale autorilor români apărute în străinătate în orice limbă, publicaţii în limba română ale autorilor străini apărute în străinătate, se arată pe site-ul instituţiei. De asemenea, Biblioteca Naţională a României organizează Depozitul Legal, principală sursă documentară în ceea ce priveşte cunoaşterea culturii şi civilizaţiei româneşti şi asigură accesul liber la colecţiile sale - parte esenţială a memoriei poporului român - atât generaţiei de azi, cât şi celor viitoare, în scop de educare, cercetare, studiu şi informare.

(Serviciul FOTO al MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini de la protest)

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici