Biblioteca pentru corporatişti a fost dată în judecată de 10 edituri pentru concurenţă neloială. Printre „pârâţi“ se numără şi Ministerul Culturii

Imaginea articolului Biblioteca pentru corporatişti a fost dată în judecată de 10 edituri pentru concurenţă neloială. Printre „pârâţi“ se numără şi Ministerul Culturii

Biblioteca pentru corporatişti a fost dată în judecată de 10 edituri pentru concurenţă neloială. Printre „pârâţi“ se numără şi Ministerul Culturii

• Printre edituri se numără Polirom, Rao Distribuţie, Nemira Publishing House şi Humanitas

• Printre „pârâţi“ se numără şi Ministerul Culturii

• Un motiv de nemulţumire îl reprezintă faptul că Bookster nu cumpără direct de la edituri

Zece edituri, printre care Polirom, Rao Distribuţie, Nemira Publishing House şi Humanitas, şi asociaţia Editorilor din România au dat în judecată biblioteca pentru corporatişti Bookster pentru concurenţă neloială, scrie Ziarul Financiar.

Printre „pârâţi“ se numără şi Ministerul Culturii, instituţia care oferă avizele de funcţionare pentru bibliotecile din România, conform sursei citate.

Procesul înregistrat la jumătatea anului trecut şi care continuă şi astăzi are de o parte zece edituri şi asociaţia Editorilor din România, iar de cealaltă se găsesc Bookster, Ministerul Culturii şi compania Development Consulting în cadrul căreia acţionar este Bogdan Georgescu, unul dintre fondatorii Bookster.

Din informaţiile ZF, editurile au dat în judecată Bookster pentru că dezvoltarea acestei biblioteci care are drept clienţi angajaţii unora dintre cele mai mari companii din România le-ar afecta vânzările. Mai exact, faptul că unele dintre cele mai noi titluri din piaţă ajung să fie împrumutate reduce apetitul de achiziţii de cărţi. Totodată, sursele ZF mai spun că un alt motiv de nemulţumire îl reprezintă faptul că Bookster nu cumpără direct de la edituri, ci de la librării on şi offline.

Întrebate de ZF, unele edituri nu au răspuns, iar altele au afirmat că nu doresc să comenteze pe baza subiectului.

„Rugămintea dumneavoastră (între­barea referitoare la obiectul procesului – n.red.) vizează aspecte concrete asupra cărora s-ar putea îndrepta analiza instanţei de judecată învestite cu acţiunea pe care Asociaţia Editorilor din România şi edituri membre au formulat-o împotriva Bookster. Nici Asociaţia Editorilor din România, nici editurile participante în acest demers judiciar nu doresc să comenteze cu privire la chestiuni de fapt sau de drept relevante pentru judecarea acţiunii formulate. La fel ca în orice litigiu dedus instanţelor judecătoreşti, trebuie evitată şi în acest caz crearea unei presiuni publice asupra procesului de judecată, aşa cum s-ar întâmpla dacă discuţia cu privire la temeinicia cererii noastre sau cu privire la chestiuni supuse analizei instanţei ar face obiectul unor materiale de presă. Recunoaştem şi respectăm dreptul la informare cu privire la obiectul şi natura demersului nostru judiciar“, a fost singurul răspuns primit pe e-mail de ZF din partea Asociaţiei Editorilor din România. Răspunsul a fost trimis, în numele Asociaţiei, de reprezentanţii Nemira Publishing House, una dintre cele mai importante edituri din România şi totodată unul dintre reclamanţi.

Proiectul Bookster a fost lansat acum şapte ani de doi antreprenori, iar primii „clienţi“ au fost Banca Transilvania, EY România şi ING România.

Bookster, biblioteca pentru corporatişti dezvoltată începând cu 2013 de Alexandra Stroe şi Bogdan Georgescu, a oferit spre împrumut peste 2 milioane de cărţi în 2018 (ultimul an pentru care există date). La nivelul aceluiaşi an, în total, circa 150.000 de salariaţi din 600 de companii din România au avut acces la serviciul de bibliotecă la birou prin Bookster. Dintre aceştia, 60.000 erau abonaţi activi, mai exact împrumutau cu regularitate cărţi din biblioteca ce număra 80.000 de titluri din diferite domenii. „Editurile implicate în procesul împotriva bibliotecii publice Bookster şi a Ministerului Culturii susţin că, din cauză că oamenii pot împrumuta gratuit cărţi de la o bibliotecă publică, vânzările editurilor pot scădea“, spun oficialii Bookster. Trebuie menţionat însă că bibliotecile publice şi private există în lume de secole, iar funcţionarea acestora este reglementată prin lege, adaugă ei.

„Este interesant şi faptul că vânzările editurilor care au chemat în judecată biblioteca publica Bookster şi Ministerul Culturii au crescut constant în ultimii ani, iar profitul acestor edituri s-a majorat cu 750% (media creşterii în cazul celor zece edituri care au dat în judecată Bookster – n.red.) în perioada 2013 – 2018 (de când Biblioteca Publică Bookster a fost lansată), de peste 7 ori mai rapid decât media pieţei de carte, aşa cum rezultă din cifrele financiare raportate“, susţin reprezentanţii Bookster.

Oficialii Bookster mai spun că Ministerul Culturii este chemat în judecată pentru un aspect procedural, şi anume, faptul că autorizaţia de funcţionare a bibliotecii publice Bookster se numeşte „Aviz de functionare“ şi nu „Decizie“, aşa cum susţin editurile că ar fi trebuit. „De altfel, Ministerul Culturii a confirmat deja printr-o adresă faptul că „Avizul de functionare“ emis în 2013 ţine loc şi de „Decizie“.“

Bookster este operată prin intermediul unei asociaţii, respectiv Asociaţia Educaţie pentru Toţi Copiii, astfel că nu există date publice precum cifră de afaceri sau profit.

„Bookster - Biblioteca 2.0 (denumită în continuare "Biblioteca") este bibliotecă publică de drept privat, dezvoltată de către Asociaţia Educaţie pentru Toţi Copiii, persoană juridică fără scop lucrativ, înregistrată în Registrul Asociaţiilor şi Fundaţiilor ţinut de Judecătoria Braşov sub nr. 130/09.12.2011, cu sediul social în Str. Nicolae Titulescu nr. 19, Braşov, jud. Braşov“, potrivit site-ului propriu.

Oficialii Bookster spun că Asociaţia Educaţie pentru Toţi Copiii a fost înfiinţată cu scopul de a creşte nivelul de educaţie din România. În acest scop, Asociaţia a înfiinţat biblioteca Bookster - o bibliotecă publică de drept privat autorizata de Ministerul Culturii în 2013, conform legislaţiei în vigoare şi pe baza avizului favorabil emis de Biblioteca Naţională a României.

„Accesul la biblioteca publică Bookster este gratuit, orice persoană din România putând să îşi deschidă un cont şi să împrumute gratuit orice carte. Pe lângă operarea bibliotecii publice Bookster, Asociaţia mai desfăşoară şi multe alte activităţi de încurajarea a lecturii în România (...)“, răspund oficialii Bookster la solicitarea ZF privind procesul. Pentru a-şi finanţa activităţile cu scop social, Asociaţia oferă companiilor din România servicii de livrare a cărţilor împrumutate de angajaţi, precum şi campanii de încurajare a lecturii şi dezvoltării personale. Abonamentul costă între 3 şi 5 euro de persoană pe lună, în funcţie de numărul total de angajaţi ai companiei, conform celor mai recente date.

„Referitor la autori, deşi nu este obligată prin lege în acest sens, biblioteca publică Bookster plăteşte benevol către titularii drepturilor de autor o remuneraţie pentru fiecare carte împrumutată de la bibliotecă publică Bookster. Această remuneraţie, plătită prin intermediul organismelor de gestiune colectivă acreditate prin lege (cu care Bookster a încheiat un protocol), este mult mai mare decât cea plătită de bibliotecile publice în ţările vecine, cum ar fi Polonia, Cehia, Slovacia sau Ungaria.“ Ei nu oferă însă cifre. Din datele ZF, există două tipuri de drepturi de autor – cele de distribuţie, pe care le au editurile, şi cele de împrumut – care sunt plătite către organismele de gestiune colectivă.

Ultimele date ZF, obţinute de la jucătorii din domeniu, evaluează piaţa de carte din România la 80 – 100 milioane de euro în 2018. Este însă posibil ca această valoare să fi urcat cu 10-15% în 2019, continuând trendul anului anterior.

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici