La acea vreme BNR avea mai mult aur în rezervă decât băncile centrale din Italia, Australia, Grecia, Brazilia sau Norvegia, şi aproape cât Japonia. De la înfiinţarea Băncii Naţionale a României, rezervele de aur au fluctuat în funcţie de evenimente istorice – războaie şi decizii politice -, dar şi de ciclurile de creştere economică.
Astfel, România avea în anul 1900, la începutul secolului XX, 10,5 tone de aur. Rezerva s-a dublat în următorii cinci ani şi a ajuns la 22,5 tone în 1905, pentru ca apoi să urce constant până în 1940, când a atins maximul de 139,88 tone.
Un important punct de inflexiune în această direcţie este perioada 1915-1920, când România a predat Rusiei tezaurul. În 1920, BNR avea mai puţin de două tone de aur, însă rezerva a revenit în următorii cinci ani pentru a ajunge la aproape 73 de tone în 1925, de la 64,1 tone în 1915, cu un an înainte de semnarea decretului de predare a Tezaurului.
După cel de-al Doilea Război Mondial urmează o perioadă de trei decenii în care datele privind rezerva de aur a BNR lipsesc din statisticile World Gold Council. Raportările reapar din 1973, la scurt timp după ce România a devenit membru al Fondului Monetar Internaţional. Statul avea atunci rezerve de aur de 71 de tone, care au crescut constant până în 1985, când au ajuns la 119 tone.
Rezerva s-a înjumătăţit însă în 1987, la 48 de tone, şi a continuat să scadă în 1988, la 45 de tone, după decizia lui Nicoale Ceauşescu de a vinde aur pentru rambursarea datoriei de stat. Spre sfârşitul lui 1989, BNR a cumpărat aproximativ 20 de tone, rezerva revenind la 68 de tone.
După 1989, rezerva de aur a României a crescut constant până în 1999, fiind menţinută de BNR la 103-105 tone din 2000 până în prezent.
Fluctuaţia istorică a rezervelor de aur ale României nu se corelează cu evoluţia rezervelor totale de aur ale statelor la nivel mondial, care s-au stabilizat după cel de-Al Doilea Război Mondial la 30.000-35.000 de tone.
La 30 iunie 2017, rezerva de aur a BNR era de 103,7 tone, în valoare de 3,634 miliarde de euro.
Citeşte şi: #CentenarulRosu | Moştenirea grea a cuvintelor comuniste. De ce nu mai folosim „miliţie” şi „tovarăş”
Citeşte şi: #CentenarulRosu | Visul lui Ceauşescu sub cupole argintii. „Circurile foamei” de ieri, mall-urile de azi | GALERIE FOTO, VIDEO
Citeşte şi: #CentenarulRosu | Povestea singurului ziar românesc care a apărut în Siberia, cu 100 de ani în urmă
Citeşte şi: #CentenarulRosu | Omul care s-a împotrivit regimului comunist. A fost înschis de cinci ori şi a terminat facultatea după 26 de ani
Citeşte şi: #CentenarulRosu: Istoria în epistole. Ce scria tatăl lui Ion Iliescu din închisoare | FOTO
Citeşte şi: #CentenarulRosu: Mărturiile Niculinei Ceauşescu despre tinereţea revoluţionară a fratelui ei, Nicolae – FOTO DOCUMENT
Citeşte şi: #CentenarulRosu: Drumul spre uitare al Tezaurului român de la Moscova. 100 de ani după (II)
Citeşte şi: #CentenarulRosu: Drumul spre uitare al Tezaurului român de la Moscova. 100 de ani după (I)
Citeşte şi: #CentenarulRosu NYT: Viaţa în Uniunea Sovietică, între imagini idealizate şi cruda realitate
Citeşte şi: #CentenarulRosu | Revoluţia bolşevică din octombrie 1917 – cronologia unei lumi în mişcare (I)
Citeşte şi: #CentenarulRosu: Revoluţia bolşevică din octombrie 1917 – cronologia unei lumi în mişcare (II)
Citeşte şi: #CentenarulRosu: Revoluţia bolşevică – cronologia unei lumi în mişcare. Războiul Rece (III)
Citeşte şi: #CentenarulRosu: De la utopia socialistă, la eşecul comunismului şi destrămarea Pactului Varşovia (II)