Concerte camerale pentru promovarea muzicii româneşti, lunar, la Filarmonica Enescu

Mai multe concerte camerale pentru promovarea muzicii româneşti vor avea loc în prima miercuri din fiecare lună, începând din noiembrie, în Sala Mică a Ateneului Român, ca urmare a semnării unui parteneriat între Filarmonica "George Enescu", Uniunea Compozitorilor şi Universitatea de Muzică.

135 afișări
Imaginea articolului Concerte camerale pentru promovarea muzicii româneşti, lunar, la Filarmonica Enescu

Concerte camerale pentru promovarea muzicii româneşti, lunar, la Filarmonica Enescu (Imagine: Ana Poenariu/Mediafax Foto)

Protocolul între cele trei instituţii a fost semnat joi la Ateneul Român de directorul Filarmonicii "George Enescu", Andrei Dimitriu, preşedintele Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (UCMR), Adrian Iorgulescu, şi rectorul Universităţii Naţionale de Muzică Bucureşti, Dan Dediu.

Astfel, UCMR şi Universitatea de Muzică vor colabora la organizarea acestor concerte camerale lunare, prin alegerea soliştilor şi repertoriului, în timp ce Filarmonica le va pune la dispoziţie spaţiul - Sala Mică a Ateneului, a precizat Andrei Dimitriu.

Din luna martie a acestui an, Andrei Dimitriu este director general al Filarmonicii "George Enescu".

Printre proiectele sale se numără: transmiterea concertelor filarmonicii la nivel internaţional printr-un protocol încheiat cu Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune şi Societatea Română de Radiodifuziune (10 concerte/stagiune), reluarea Conferinţelor Ateneului Român (4/stagiune), un program de concerte educative pentru liceeni şi studenţi (8 concerte simfonice/stagiune), dar şi pentru preşcolari şi elevii din şcoala generală (8 concerte-spectacol/stagiune), proiect realizat în parteneriat cu Universitatea Naţională de Muzică Bucureşti.

Filarmonica "George Enescu" a fost fondată în anul 1868, cu titulatura Societatea Filarmonică Română şi sub conducerea lui Eduard Wachmann, având ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice.

Sub bagheta iniţiatorului său, Societatea Filarmonică a organizat primul concert în luna decembrie a aceluiaşi an. Odată cu inaugurarea palatului Ateneului Român, pe 5 martie 1889, concertele au început să se desfăşoare în această sală, aşa cum se întâmplă şi în prezent.

În perioada directoratului dirijorului George Georgescu (1887 - 1964), elev al lui Arthur Nikisch şi Richard Strauss, filarmonica a intrat în circuitul muzical internaţional, prin participarea la primele turnee peste hotare şi invitarea unor personalităţi ale lumii muzicale interbelice precum: Jacques Thibaud, Pablo Casals, Igor Stravinski, Enrico Mainardi, Alfred Cortot, Maurice Ravel, Richard Strauss, Yehudi Menuhin, Herbert von Karajan.

După cel de-Al Doilea Război Mondial, instituţia şi-a diversificat activitatea: s-a înfiinţat Corul academic, s-a constituit un valoros corp de solişti şi diverse ansambluri camerale (de la orchestră până la trio cu pian).

De la moartea lui George Enescu, în 1955, filarmonica bucureşteană îi poartă numele.

Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România a fost înfiinţată în urmă cu 90 de ani, la 2 noiembrie 1920, sub numele de Societatea Compozitorilor România, primul preşedinte al instituţiei fiind George Enescu.

Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti a fost creată în iunie 1863 printr-un decret al Consiliului de Miniştri, prezidat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza. La acea vreme se dorea ca noua instituţie să includă două şcoli principale de artă: Institutul de muzică vocală şi Şcoala de muzică instrumentală cu filiale atât în Bucureşti, cât şi în Iaşi.

Astfel, la 6 octombrie 1864, Conservatorul de Muzică şi Declamaţiune şi-a deschis porţile. La 17 iulie 1931 Conservatorul din Bucureşti a devenit o instituţie de învaţământ superior sub numele de Academia Regală de Muzică şi Artă Dramatică. Conducerea instituţiei a fost preluată în anii '40 de Mihail Jora. După anii '50 instituţia s-a numit Conservatorul "Ciprian Porumbescu", apoi Academia de Muzică Bucureşti şi Universitate de Muzică Bucureşti. Printr-o hotărâre de guvern din ianuarie 2001, instituţia se numeşte Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici