Cum au reușit grecii antici să construiască un „computer” cu peste 2.000 de ani înaintea epocii moderne

Adaugă-ne ca sursă preferată

Urmărește-ne în Discover

Totul a început în 1901, când scafandri care căutau bureți de mare au descoperit, în apropierea insulei grecești Antikythera, epava unei corăbii romane. Printre statui și amfore se afla și un obiect aparent banal, un conglomerat de bronz și lemn deteriorat de apă. Potrivit Euronews, abia după ani de cercetări, oamenii de știință aveau să înțeleagă că în fața lor se afla una dintre cele mai impresionante realizări tehnologice ale Antichității.

Un mecanism incredibil pentru vremea sa

Datat între anii 150 și 100 î.Hr., mecanismul era alcătuit din peste 30 de roți dințate din bronz, acționate manual. Acestea reproduceau mișcările Soarelui, Lunii și ale planetelor cunoscute în acea perioadă. Folosea un sistem de angrenaje surprinzător de sofisticat, comparabil, în anumite privințe, cu mecanisme întâlnite în tehnologia modernă.

UNITER, despre regretata actriță Dana Tapalagă: O voce sinceră, puternică și discretă

Noul film „Odiseea”, regizat de Christopher Nolan, provoacă un val de controverse în Grecia. Ce i-a nemulțumit pe eleni

Mecanismul Antikythera, Grecia – reconstituire. Sursa foto: X

Pe partea frontală, o mică sferă împărțită în alb și negru indica fazele exacte ale Lunii. Pe spate, mai multe cadrane urmăreau ciclurile astronomice folosite pentru calcularea eclipselor, dar și calendarul jocurilor panelenice, competițiile sportive care precedau Jocurile Olimpice antice.

Zeci de ani de cercetări pentru a-i descifra secretele

Complexitatea mecanismului a devenit evidentă abia în a doua jumătate a secolului trecut. În 1959, istoricul științei Derek de Solla Price a început analiza celor 82 de fragmente recuperate, iar ulterior, împreună cu fizicianul grec Charalampos Karakalos, a folosit imagini cu raze X și raze gamma pentru a vedea interiorul dispozitivului.

Cercetătorii au identificat 27 de roți dințate, unele având până la 127 sau chiar 235 de dinți, o precizie care a schimbat complet imaginea despre nivelul tehnologic atins de civilizația greacă antică. Importanța descoperirii a fost atât de mare încât, în 2017, Google i-a dedicat un Doodle, prezentând mecanismul drept primul computer mecanic din istorie.

Nu toți cercetătorii sunt convinși că funcționa perfect

Deși mecanismul impresionează prin complexitate, există încă dezbateri privind eficiența sa. Unele simulări realizate în ultimii ani au arătat că indicatorul poziției planetei Marte putea avea erori de până la 38 de grade. Cercetătorii consideră însă că acestea reflectă limitele cunoștințelor astronomice din Antichitate, nu neapărat defecte de construcție.

Alte studii sugerează că și cele mai mici imperfecțiuni de fabricație ar fi putut bloca sau dereglă angrenajele, ridicând întrebarea dacă dispozitivul a fost folosit efectiv sau dacă a reprezentat mai degrabă un model experimental.

O invenție care continuă să inspire lumea modernă

Mecanismul Antikythera este păstrat astăzi la Muzeul Național de Arheologie din Atena și rămâne unul dintre cele mai studiate artefacte ale lumii antice. În mai multe țări au fost construite replici funcționale folosite în scop educațional, inclusiv în Mexic, unde proiectul „Monumental Antikythera Mechanism” îi ajută pe studenți să înțeleagă principiile mecanicii și astronomiei antice. La peste două milenii de la realizarea sa, mecanismul continuă să fascineze cercetătorii și publicul deopotrivă, demonstrând că nivelul de ingeniozitate atins de civilizațiile antice era mult mai avansat decât s-a crezut mult timp.