Ziua Naţională   Imnul "Deşteaptă-te române" în contextul geopolitic al României de azi. Turcia şi Rusia, vizate pentru agresiunea anti-românească încă din anul 1848

  • Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă
  • Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost intonat pe străzi de uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului
  • Imnul exprimă caracterul creştin şi naţional al poporului român, precum şi originea latină.
  • Imnul condamnă despotismul Imperiului Otoman şi agresiunea Imperiului Rus (N-ajunse iataganul barbarei semilune, Acum se vâră cnuta în vetrele străbune)
2818 afișări
Imaginea articolului Imnul "Deşteaptă-te române" în contextul geopolitic al României de azi. Turcia şi Rusia, vizate pentru agresiunea anti-românească încă din anul 1848

Istoria imnului 

Secolul 19 a marcat începutul identiţăţii naţionale a românilor şi era exprimat prin poezii şi imnuri.

Versurile imnului au fost compuse de Andrei Mureşanu (1816–1863) sub titlul „Un răsunet” în 1848, ca răspuns liric la poezia „Către Români” a lui Vasile Alecsandri , ulterior cunoscută sub numele de „Deşteptarea României” („Trezirea României”).  

Melodia a fost compusă de Anton Pann şi purta numele iniţial  „Din sânul maicii mele”. 

Textul original a fost scris în alfabetul chirilic românesc şi a fost intonat în Braşov, pe străzile cartierului Şcheii Braşovului şi a devenit imediat imnul revoluţionar pe durata Revoluţiei Române din 1848. 

„Deşteaptă-te române!” a devenit un imn favorit al românilor în timpul diferitelor evenimente istorice, inclusiv în cadrul declaraţiei de independenţă a României faţă de Imperiul Otoman  (1877–1878) şi în timpul Primului Război Mondial (1916-1919). 

Imnul a fost difuzat la radio în zilele loviturii de stat a Regelui Mihai din 23 august 1944, când România şi-a schimbat tabăra, atunci când s-a întors împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Aliaţilor în al Doilea Război Mondial. 

Imnul după revoluţia din 1989 

Pe 22 Decembrie 1989, în timpul revoluţiei anticomuniste, imnul a fost intonat pe străzi de uriaşele mase de oameni, risipind frica de moarte şi unind întregul popor în sentimentele nobile ale momentului, scrie site-ul Preşedinţiei României

După revoluţie, a devenit imn naţional la 24 ianuarie 1990, înlocuind imnul naţional din perioada comunistă „Trei culori”.

Între 1991 şi 1994, „Deşteaptă-te, române!” a fost imnul naţional al Moldovei înainte de a fi înlocuit ulterior cu actualul imn moldovenesc „ Limba noastră ”. 

Semnificaţia de azi a imnului 

Mesajul imnului „Deşteaptă-te, române!" este în acelaşi timp social şi naţional; social, deoarece impune o permanentă stare de vigilenţă pentru a asigura tranziţia către o lume nouă; naţional, deoarece alătură această deşteptare tradiţiei istorice, transmite Presidency.

Imnul conţine acest sublim „acum ori niciodată", prezent în toate imnurile naţionale, de la „paion"-ul cu care grecii au luptat la Marathon şi Salamina până la „Marseilleza" Revoluţiei franceze, potrivit Presidency.ro. 

29 iulie este celebrarea Zilei Imnului Naţional.  

Invocarea destinului naţional este culmea cea mai înaltă pe care un popor o poate atinge în zborul său către divinitate.

Acest „acum ori niciodată" concentrează toate energiile vitale, mobilizând la maximum. Imnul de stat al României este alcătuit din unsprezece strofe, primele două strofe, cea de-a patra şi ultima dintre ele fiind cântate la ocazii festive.

În imn sunt evocaţi:

  • Împăratul roman Triumfător în lupte -  Traian (Caesar Nerva Traianus), care în 106 d.Hr. a cucerit şi romanizat sud-estul Daciei, romanitatea fiind principala trăsătură a poporului român 
  • măreţele umbre ale voievozilor Mihai Viteazul al Valahiei, Ştefan cel Mare al Moldaviei şi Ioan Corvinul Huniade al Transilvaniei. 

Imnul exprimă caracterul creştin şi naţional al poporului român, originea latină (Că-n aste mâni mai curge 𝄆 un sânge de roman).

În el se regăşeşte şi caracterul anti-islamic ("N-ajunse iataganul barbarei semilune", "N-ajunse despotismul cu-ntreaga lui orbie,Al cărui jug din seculi ca vitele-l purtăm", "din somnul cel de moarte,În care te-adânciră barbarii de tirani") făcând referire la cei 400 ani de dominaţie otomană.

Imnul condamnă şi agresiunea rusă din secolul XIX împotriva Ţărilor Române  (Acum se vâră cnuta în vetrele străbune,Dar martor ne e Domnul că vii nu o primim!). Cnutul este un bici inventat de tătari şi introdus în Rusia, în secolul al XV-lea.

Turcia şi Rusia sunt considerate de aproape două secole drept ţările care au agresat cel mai tare poporul român prin evidenţierea iataganului şi cnutului. 

De altfel, Turcia şi Rusia, conduse de regimuri autoritare, continuă să fie şi azi puteri militare agresoare care pun în pericol securitatea şi pacea continentului european.  

Imperiul Otoman a ocupat Valahia din 1417 până în 1878 şi Moldova din 1504 până în 1878. Rusia a invadat teritoriul de azi al României de 12 ori, ocupaţia stalinistă din anii 1944-1958 fiind cea mai plină de cruzime şi rezultând jafuri, violuri, deportări, arestări şi execuţii în masă. 

În 2022, ambele puteri militare sunt implicate în acte de genocid şi crime de război - Turcia împotriva kurzilor din Siria şi Irak, Rusia împotriva ucrainenilor. 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici