Directorul MNIR: Brăţările dacice, cea mai importantă descoperire după tezaurul de la Pietroasele - Mediafax

Directorul MNIR: Brăţările dacice, cea mai importantă descoperire după tezaurul de la Pietroasele

Directorul Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR), Ernest Oberländer-Târnoveanu, a declarat miercuri, cu ocazia repatrierii unui ansamblu de 232 de piese dacice, printre care a 13-a brăţară din aur, că brăţările dacice sunt cea mai importantă descoperire după tezaurul de la Pietroasele.

1327 afişări
Imaginea articolului Directorul MNIR: Brăţările dacice, cea mai importantă descoperire după tezaurul de la Pietroasele

Directorul MNIR: Brăţările dacice, cea mai importantă descoperire după tezaurul de la Pietroasele

"Îndrăznesc să spun că, după tezaurul de la Pietroasele,este cea mai importantă descoperire făcută pe teritoriulRomâniei", a spus Oberländer despre brăţările dacice dinaur descoperite la Sarmisegetusa Regia şi care au fost scoaseilegal din ţară. Dintre ele, au fost recuperate până înprezent 13 şi se crede că numărul lor se ridică la 24.

El a comparat şi "în termeni vulgari" brăţările dacice cutezaurul de la Pietroasele, spunând că cele 13 brăţări recuperatepână în prezent cântăresc peste 12 kilograme, în timp ce tezaurulde la Pietroasele are 19 kilograme.

"Brăţările sunt cea mai spectaculoasă categorie deobiecte care ne-au parvenit din sfera civilizaţiei dace",a mai spus Oberländer, adăugând că apariţia lor a bulversatcunoştinţele de până atunci despre daci.

"Vor reprezenta ambasadori de marcă ai moştenirii culturale aRomâniei în străinătate, deja au fost la Roma, nu departe deColumnă", a mai spus directorul MNIR.

Oberländer-Târnoveanu a vorbit şi despre recenta recuperare aansamblului de piese dacice din Germania spunând că ceea ce s-aîntâmplat este "demn de istoria secretă", de roman cu personajereale, dintre care unele au fost prezente în conferinţa demiercuri.

"O ţară mică şi cu probleme mari reuşeşte să recuperezepiese care păreau pierdute pentru totdeauna (...) Amvorbit cu domnul ministru şi avem tot sprijinul să facem o serie deexpoziţii importante în provincie, să ieşim, ca să zic aşa, dincitadelele Bucureştiului", a mai spus directorul MNIR.

La conferinţa de presă care avut loc miercuri, la MuzeulNaţional de Istorie a României din Capitală, unde au fost expuseaceste artefacte, au luat parte şi Kelemen Hunor, ministrulCulturii şi Patrimoniului Naţional, Tiberiu Niţu, prim adjunct alProcurorului General al României, şi Augustin Lazăr, procurorgeneral adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel AlbaIulia.

Lazăr, care a condus ancheta pentru recuperarea ansamblului depiese dacice care fuseseră scoase ilegal din ţară şi răscumpăratede statul român în Germania, cu suma de 302.000 de euro, a declaratcă există probe clare privind existenţa a 24 de brăţări dacice, şia deplâns lipsa ofiţerilor specializaţi în patrimoniu.

Ansamblul de piese recuperate cuprinde cea de-a treisprezeceabrăţară din aur dacică din zona Sarmizegethusei Regia, douăumbo-uri de scut de paradă din fier şi 229 de monede de argintdacice de tip Koson şi stateri (monede de aur sau argint de lavechii greci şi macedoneni) de tip Lysimachos, emise la Tomis şiCallatis.

Lazăr a spus că, ajungându-se la brăţara cu numărul 13, s-atrecut de jumătatea drumului. Dar trebuie "să ne gândim că mai avempână la piesa cu numărul 24, referindu-ne numai la brăţări", a maispus acesta, adăugând că "sunt probe foarte clare privindexistenţa a cinci tezaure cu 24 de piese".

De asemenea, au fost recuperate 202 monede din argint detip Koson, elemente de noutate în numismatică, însă dinprobe rezultă că acestea fac parte din 2.300 de piese monetare,extrase dintr-un loc anume din situl arheologic de la SarmisegetusaRegia, a mai spus Lazăr.

De asemenea, cele 27 de piese de tip Lysimachos fac partedintr-un tezaur de 3.600 de stateri din aur, cântărind 30 dekilograme.

"Urmează să urmărim internaţional unde sunt celelalte bunuri.Dar cine să facă această muncă? Patrimoniul e un domeniu strictspecializat, nu se pot ocupa cei de la moravuri (...). Nu poatecineva care n-are specializare să combată acest fenomen", a spusLazăr, amintind că, până în primăvara anului 2009, România a avut,asemenea ţărilor civilizate, un serviciu specializat în cadrulcăruia lucrau 12 ofiţeri, la Inspectoratul General al Poliţiei. Înprezent, la Inspectoratul General al Poliţiei a rămas un singurofiţer specializat.

Repatrierea celor 232 de piese a fost făcută după o anchetă aorganelor judiciare române care a durat câţiva ani şi a fostcondusă de Augustin Lazăr, împreună cu ofiţeri din cadrulInspectoratului General al Poliţiei Române şi cu colaborareainstituţiilor similare din mai multe state europene.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a spus că ansamblul prezentatmiercuri la MNIR a fost identificat în Germania anul trecut, laînceputul acestui an fiind făcută expertiza. Piesele au ajuns înţară marţi seară, după ora 22.00.

Ministrul a mulţumit tuturor celor implicaţi în aceastăoperaţiune. "Când suntem preocupaţi, când lucrăm în echipăcu specialişti din toate autorităţile competente şi din domeniu, cucolegi din străinătate, avem şansa de a recupera ce ţine depatrimoniul cultural naţional, bineînţeles cu eforturi financiarecare trebuie depuse", a spus Kelemen.

Pe 6 aprilie, Guvernul a decis să aloce fonduri totalede 1,3 milioane lei pentru a recupera din Germania acest lot debijuterii, monede şi piese dacice.

La realizarea expertizelor ştiinţifice ale bunurilor arheologiceşi numismatice aparţinând patrimoniului cultural naţional alRomâniei, recuperate cu sprijinul organelor judiciare ale statuluiromân, Guvernului României şi MCPN, au participat o seriespecialişti care activează în cadrul Muzeului Naţional de Istorie aRomâniei, de la Institutul Naţional de Fizică Atomică şi InginerieNucleară "Horia Hulubei", Institutul de Istoria Artei şi Arheologie(Cluj-Napoca), Biblioteca Academiei Române, Muzeul de IstorieNaţională şi Arheologie (Constanţa), Institutul de CercetăriEco-Muzeale (Tulcea), Muzeul Ţării Crişurilor (Oradea). Expertizeleau fost realizate şi într-o serie de laboratoare specializate dinFranţa, Statele Unite ale Americii şi Marea Britanie.

Brăţara dacică de aur a fost numerotată în continuarea celor 12brăţări recuperate până în prezent de către statul român şi caresunt expuse la Muzeul Naţional de Istorie a României, astfelcăpătând numărul de ordine 13. Este realizată din aur, având 6,5spirale şi o greutate de 933,4 grame. Cele două umbo-uri de scutsunt realizate din tablă de fier prin prelucrare în tehnica aurepoussé, prin batere la cald, având diametrul maxim actual decirca 42 centimetri şi o greutate de circa 1,5 kilograme fiecare;pe unul dintre acestea este reprezentat un zimbru, iar pe celălaltun grifon, fiind vorba de piese foarte rare din repertoriularmentului dacic. Cele 229 de monede cuprind 27 de piese din aur detip Lysimachos sau Pseudo-Lysimachos, 39 din argint de tipul Koson"clasic" şi 163 din argint imitând tetradrahmele de tip MacedoniaI.

Toate aceste obiecte au fost obţinute ilicit de jefuitori decomori din zona Sarmizegetusei Regia.

În cursul anilor 1995 - 2001, întreaga zonă Sarmizegetusa Regia(înscrisă pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999) a fostvizată de activităţile unor grupări ale crimei organizate, care aupracticat braconajul arheologic pe scară largă. Un număr foartemare de obiecte de tezaur din aur, argint, bronz şi fier au fostsustrase şi exportate ilegal în Europa Occidentală şi SUA.

După mai multe tentative ale ofiţerilor de la Poliţia dePatrimoniu din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române,în 2005, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia a începutinstrumentarea unor dosare penale membrilor mai multor grupuriinfracţionale din judeţul Hunedoara în legătură cu jaful arheologicde la Sarmizegetusa Regia şi alte fapte penale.

În decembrie 2009, Judecătoria Deva a condamnat la închisoare 13persoane, pedepsele însumând 100 de ani de privare de libertate. Înprezent se judecă apelul în acest proces.

Organele judiciare împreună cu Guvernul şi MCPN au întreprinsmai multe acţiuni de depistare şi recuperare a bunurilorarheologice şi numismatice sustrase şi exportate ilegal. Acesteas-au desfăşurat în cooperare cu Interpolul şi cu organele judiciaredin Franţa, Germania, Elveţia, Austria, Marea Britanie, Belgia,Serbia şi SUA. Alte operaţiuni de recuperare s-au desfăşurat înRomânia, la care au luat parte mai multe inspectorate judeţene alePoliţiei şi Poliţiei de Frontieră.

Primele patru brăţări dacice au fost răscumpărate cu suma de980.000 de lei de la un colecţionar american. Acestea au fost aduseîn ţară pe 7 ianuarie 2007 şi au fost expuse la MNIR. Cea de-acincea brăţară a fost predată statului român de către autorităţilejudiciare franceze, în ianuarie 2007. Aceasta aparţinea unuicetăţean german din Munchen şi fusese expusă la Expoziţia Bienală aAnticarilor, organizată de Grand Palais din Paris. O altă brăţarăgeto-dacică din aur a fost recuperată în luna iunie 2007, la BaiaMare, de la un hunedorean.

Alte trei brăţări dacice au fost recuperate în august2007, din Elveţia şi din SUA. Răscumpărarea celor douăbrăţări dacice din Elveţia a costat 140.000 de euro, iar a celeidin SUA - 60.000 de dolari.

A 10-a şi a 11-a brăţară dacică, recuperate de autorităţileromâne de la un cetăţean german, au fost aduse la MNIR în decembrie2008. Pentru răscumpărarea acestora a fost plătită suma de 131.000de euro. Cea de-a 12-a brăţară dacică, descoperită la un cetăţeandin SUA, a fost răscumpărată cu suma de 68.994 de euro şi expusă laMNIR pe 27 iulie 2009.

De asemenea, în ultimii ani au mai fost recuperate: un colierdacic din aur şi o pereche de cercei elenistici târzii sau romaniimperiali timpurii, proveniţi din aşezarea dacică Căpâlna, judeţulAlba, obiecte exportate ilegal înainte de 2005 şi repatriate pe 27ianuarie 2009, o serie de bijuterii din argint dacice, peste 2.000de monede de argint greceşti, dacice şi romane, zeci de unelte şiarme dacice din fier, vase de bronz romane, sute de podoabe şiaccesorii de bronz romane, bizantine şi medievale. Toate acestea seaflă în prezent la Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici