Ziua Naţională   Eroii anului 1918 care au contribuit la Marea Unire

Portretele lui Ştefan Cicio-Pop, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş şi Iuliu Hossu, personalităţi care au contribuit la înfăptuirea Marii Uniri, erau ilustrate pe reversul monedelor ce aniversau Centenarul Marii Unirii în 2018.

3690 afișări
Imaginea articolului Eroii anului 1918 care au contribuit la Marea Unire

Sursa Foto - BNR/ Samoilă Mârza

La 26 noiembrie 2018, Banca Naţională a României a pus în circulaţie un set de monede, cu prilejul Centenarului Unirii Transilvaniei cu România. 

Pe reversul fiecărei monede sunt gravate efigiile lui Ştefan Cicio Pop, Gheorghe Pop de Băseşti, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş şi Iuliu Hossu. 

Cei cinci sunt consideraţi eroii anului 1918 care au contribuit la realizarea Marii Uniri.  

Doi dintre ei, ţărănistul Iuliu Maniu, care a fost premierul României de trei ori şi episcopul Iuliu Hossu, au fost arestaţi şi închişi de regimul comunist în închisoarea de la Sighet. Iuliu Maniu şi-a găsit sfârşitul acolo în 1953, iar episcopul Iuliu Hossu a murit în arest la domiciliu în 1970, fiind beatificat de Papa Francisc în 2019. 

Ştefan Cicio Pop (1 aprilie 1865 – 16 februarie 1934)- avocatul care a ţinut discursul inaugural de la Marea Adunare Naţională 

Potrivit  istoricului Dinu C. Giurescu care a publicat Dicţionar biografic de istorie a României, Ştefan Cicio Pop, care era avocat de profesie, în calitate de membru al Partidului Naţional  Român, a fost implicat în procesul care a condus la unirea Transilvaniei cu România, participând la congresul partidului de la Oradea din 12 octombrie 1918. Acolo a fost adoptată declaraţia de autodeterminare a românilor ce a format un comitet de acţiune la Arad.

La 30 octombrie, a fost numit preşedinte al Consiliului Naţional Central Român, care a preluat controlul asupra Transilvaniei din ce în ce mai autonome odată cu prăbuşirea Austro-Ungariei la sfârşitul Primului Război Mondial.

Ca atare, Pop a condus negocierile dintre PNR şi Partidul Socialist din Transilvania .

O zi mai târziu, pe 1 decembrie, Pop era la Alba Iulia, unde a ocupat funcţia de vicepreşedinte al Marii Adunări Naţionale care a proclamat unirea. Potrivit unei surse, Ştefan Cicio Pop a întârziat cu câteva ore deschiderea şedinţei Marii Adunări Naţionale şi a ţinut discursul inaugural. 

Gheorghe Pop de Băseşti  (1 august 1835 – 23 februarie 1919) - filantropul octogenar de origine austriacă 

Când monarhia austro-ungară a început să se destrame,  la 18 octombrie 1918, inspirat de Cele 14 Puncte ale lui Wilson şi mandatat de comitetul executiv al PNR, deputatul Alexandru Vaida-Voevod a cerut în Dieta maghiară dreptul la autodeterminare al românilor din Ungaria, iar ulterior comitetul executiv a înfiinţat Consiliul Naţional. 

La 30 noiembrie 1918, Gheorghe Pop de Băseşti, filantrop şi politician de origine austriacă, ales ca reprezentant şi însoţit de locotenentul Alexandru Kiş al Gărzii Naţionale Române, a pornit cu trenul spre Alba Iulia. Avea atunci 82 ani. 

A sosit la Alba Iulia într-o zi friguroasă, întâmpinat de călugărul Leon Manul-a întrebat: „Pentru dragostea lui Dumnezeu, frate George, cum ai putut să te îndrăzneşti să faci o călătorie atât de lungă şi obositoare pe o asemenea vreme?”, la care Pop de Băseşti a răspuns: „Cum aş fi putut să ratez această ocazie, aşteptând această zi timp de 80 de ani?". 

După o lungă aşteptare şi solicitări repetate, Pop de Băseşti şi locotenentul Kiş au primit în sfârşit o cameră neîncălzită în Hotelul „Ungaria” (al cărui nume a fost ulterior schimbat în „Dacia”).

Lor li s-a alăturat mai târziu acolo ginerele lui Pop de Băseşti, Francisc Hossu-Longin , care era reprezentantul Devei în Adunarea Naţională.  

La 1 decembrie 1918, la propunerea lui Iuliu Maniu, Pop de Băseşti a fost ales preşedinte al Adunării. Alegerea sa în funcţia de preşedinte a pus capăt tuturor rivalităţilor dintre reprezentanţi. 

În cuvântul de deschidere a subliniat că Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania şi Banat este menită să şteargă robia trecutului, încheind cu următoarele cuvinte: „Fraţilor, lăsaţi-vă vrăjiţi de sfânta bucuria acestei sărbători naţionale strălucitoare şi în cea mai mare armonie frăţească să punem temelia fericirii noastre viitoare. Dumnezeu să binecuvânteze această adunare şi hotărârile ei".

Iuliu Maniu (8 ianuarie 1873-5 februarie 1953)- fondatorul Partidului Naţional Ţărănesc 

Iuliu Maniu, om politic de origine austro-ungară, împreună cu figuri precum Vasile Goldiş, Gheorghe Pop de Băseşti,  Miron Cristea şi Alexandru Vaida-Voevod, s-a angajat într-o campanie unionistă intensă.

În iunie 1915, el era încorporat în Armata Comună austro-ungară şi trimis pe frontul italian. A fost demobilizat în 1918, întorcându-se la Arad. Împreună cu membri ai Partidul Naţional Român din Ungaria şi Transilvania, precum Gheorghe Pop de Băseşti şi Ştefan Cicio-Pop, Iuliu Maniu a participat la pregătirea unirii Transilvaniei cu Regatul României.

A fost trimis la Viena pentru a negocia drepturile minorităţii române din Transilvania, înfiinţând Consiliul Naţional al Românilor din Transilvania la 30 octombrie 1918  .  

Iuliu Maniu s-a numărat între organizatorii Marii Adunări de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.

În cuvântarea pe care a ţinut-o cu ocazia Adunării naţionale de la Alba Iulia, Maniu a spus: „Privim în înfăptuirea unităţii noastre naţionale ca la un triumf al libertăţii româneşti”.

Pe 2 decembrie 1918 a fost ales în funcţia de ministru-prezident al Consiliului Dirigent al Transilvaniei, funcţie echivalentă cu cea de guvernator, îndeplinind, totodată, şi funcţia de ministru de interne. În 1926, el a co-fondat Partidul Naţional Ţărănesc. 

Vasile Goldiş (12 noiembrie 1862 – 10 februarie 1934) - academician şi teoretician 

Vasile Goldiş, care a studiat la Budapesta şi la Viena, s-a dedicat politicii din 1905 şi conducea Ziarul Românul, potrivit Enciclopediei României. 

În timpul Primului Război Mondial  a refuzat să semneze declaraţia de loialitate faţă de Ungaria, aşa cum a cerut guvernul Tisei. 

Acest act, calificat de autorităţile maghiare drept „duplicitate şi lipsă de patriotism”, a determinat suspendarea ziarului Românul în martie 1916.

În timpul războiului, Vasile Goldiş a continuat să lupte cu politica oficială de maghiarizare. În condiţiile înfrângerii definitive a monarhiei austro-ungare, membrii comitetului executiv al PNR se întâlnesc la Oradea şi decid autonomia politică a românilor.

Goldiş a redactat declaraţia ce avea să fie prezentată Parlamentului, invocând dreptul naţiunii române de-aşi decide soarta. 

La 29 octombrie se constituie Consiliul Naţional Român Central, cu sediul la Arad, iar Vasile Goldiş se află printre reprezentanţii acestui for. La 7 noiembrie Goldiş reînfiinţează ziarul Românul şi publică manifestul Către naţiunea română în care solicită înfiinţarea gărzilor şi consiliilor naţionale române.

La 18 noiembrie publică un nou manifest important, „Către popoarele lumii”, în limbile română şi franceză, prin care arată decizia naţiunii române din Transilvania de a se uni cu România. 

La 1 decembrie 1918, a prezentat Rezoluţia Adunării de Unire cu România în uralele a celor peste 100.000 de reprezentanţi.

Spre sfârşitul anului 1918, Goldiş este numit ministru în guvernul central de la Bucureşti condus de Ion I. C. Brătianu.

Iuliu Hossu (30 ianuarie 1885 – 28 mai 1970) - episcopul greco-catolic 

Un prelat greco-catolic român, Iuliu Hossu a fost numit de Papa Benedict al XV-lea ca Episcop de Gherla la 17 aprilie 1917 şi a primit sfinţirea episcopală la 4 decembrie 1917, scrie site-ul Bisericii Greco-Catolice

În noiembrie 1918 episcopul Hossu a fost desemnat reprezentant de drept în Adunarea Naţională a tuturor românilor din Ungaria, care a declarat Unirea Transilvaniei cu România la 1 decembrie 1918.

La 1 decembrie 1918, Hossu a citit Hotărârea Adunării Naţionale în faţa a mulţimilor adunate la Alba Iulia, precedându-l cu următoarele cuvinte: „Fraţilor, ceasul împlinirii este acesta, când Dumnezeu Atotputernicul rosteşte dorul Său de secole de dreptate prin poporul Său credincios. Astăzi, prin hotărârea noastră, Se realizează România Mare , una şi indivizibilă, toţi românii de pe aceste meleaguri strigând cu bucurie: Ne alăturăm pentru totdeauna Patriei noastre, România! [..] Dreptatea a biruit”. 

A doua zi, la propunerea lui Iuliu Maniu, Înaltul Sfat Naţional Român i-a mandatat pe reprezentanţii Vasile Goldiş , Alexandru Vaida-Voevod, Iuliu Hossu şi Miron Cristea să meargă la Regele Ferdinand I şi să îi prezinte Rezoluţia Adunării Naţionale. 

 

Pentru cele mai importante ştiri ale zilei, transmise în timp real şi prezentate echidistant, daţi LIKE paginii noastre de Facebook!

Urmărește Mediafax pe Instagram ca să vezi imagini spectaculoase și povești din toată lumea!

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici